Eurodeputata Diana Șoșoacă și fostul ei soț, Silvestru Șoșoacă, au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acest dosar Diana Șoșoacă are la bază incidentul înregistrat în decembrie 2021, când o echipă a postului public de televiziune din Italia, RAI Uno, incluzând-o pe jurnalista Lucia Goracci, a reclamat sechestrarea în cabinetul de avocatură al fostei senatoare din București. Decizia procurorilor marchează finalizarea etapei de urmărire penală pentru aceste fapte și aduce în discuție limitele legale ale imunității parlamentare.
Acuzațiile formulate de procurorii Parchetului General vizează evenimentele desfășurate pe 10 decembrie 2021. Conform datelor din rechizitoriu, echipa televiziunii italiene se afla la sediul profesional al Dianei Șoșoacă în baza unui acord prealabil pentru realizarea unui interviu.
Potrivit anchetatorilor, situația a degenerat în urma nemulțumirilor exprimate de Diana Șoșoacă față de întrebările formulate de jurnalista Lucia Goracci. Reacția consemnată de procurori a constat în încuierea ușii cabinetului, acțiune care a blocat ieșirea celor patru persoane aflate în interior (trei membri ai echipei de filmare și un martor). Ulterior acestui moment, fosta senatoare a apelat serviciul de urgență 112.
Intervenția echipajului de la Secția 4 Poliție nu a dus la o soluționare imediată a conflictului. Documentele parchetului indică faptul că, în prezența agenților, Silvestru Șoșoacă ar fi exercitat acte de violență fizică, lovind-o pe jurnalista italiană în zona umărului și smulgându-i masca de protecție sanitară (purtarea acesteia fiind obligatorie în acel context pandemic).
Procurorii notează în comunicatul oficial un detaliu relevant pentru încadrarea juridică: acțiunea de lipsire de libertate a fost motivată de nemulțumirea față de întrebările jurnalistice, „și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor”.
Încadrarea juridică a faptelor și disjungerea cauzelor
Dosarul înaintat instanței detaliază următoarele capete de acuzare, stabilite conform Codului Penal:
- Diana Șoșoacă: patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal (câte una aferentă fiecărei persoane reținute în spațiul cabinetului).
- Silvestru Șoșoacă: patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, precum și o infracțiune de lovire sau alte violențe.
Conform legislației penale în vigoare (Art. 205 Cod Penal), infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal sancționează fapta de a priva o persoană de libertatea sa de mișcare, indiferent de intervalul de timp în care se produce reținerea.
Trimiterea în judecată a fost posibilă ca urmare a deciziei Parlamentului European de a ridica imunitatea Dianei Șoșoacă. Cu toate acestea, procedura actuală nu acoperă totalitatea investigațiilor care o vizează. Parchetul General a precizat că alte acuzații, referitoare la infracțiuni privind propaganda legionară, au fost disjunse. Aceasta înseamnă formarea unui dosar separat pentru continuarea cercetărilor în acele cauze, permițând astfel judecarea cu celeritate a dosarului curent.
Discuțiile publice referitoare la acest caz au inclus frecvent referiri la imunitatea parlamentară, având în vedere că, la data respectivă (decembrie 2021), Diana Șoșoacă deținea un mandat de senator.
Cadrul normativ românesc este explicit în privința aplicabilității acestei protecții. Conform dispozițiilor articolului 72 din Constituția României, coroborate cu prevederile Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, imunitatea parlamentară se aplică exclusiv pentru opiniile politice și voturile exprimate în exercitarea mandatului.
Rolul acestei garanții este de a asigura independența alesului în activitatea sa legislativă. În consecință, deputații și senatorii pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată pentru fapte care nu se încadrează în categoria opiniilor politice sau a voturilor (cum ar fi infracțiuni contra persoanei, contra patrimoniului etc.). În funcție de tipul de măsură preventivă sau de procedura specifică, legislația poate solicita avizul camerei din care face parte parlamentarul sau, după caz, al Parlamentului European.
