Deși România este considerată un hub IT, statisticile europene contrazic această imagine în mediul academic. Când analizăm adoptarea pentru inteligența artificială, studenții din Iași și din restul țării se clasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea instrumentelor generative pentru studii. Acest fenomen are la bază teama de sancțiuni academice, softurile anti-plagiat imprecise și lipsa unei strategii naționale. Prezenta analiză detaliază cifrele OCDE și modul în care reacționează cele cinci mari universități de stat din municipiu.
Pentru a înțelege impactul pe care tehnologia îl are asupra pieței muncii, trebuie privit volumul populației academice. Sistemul național de învățământ superior numără peste 520.000 de studenți. Municipiul Iași reprezintă al treilea pol academic din România, reunind o comunitate de aproximativ 55.000 de tineri.
Acest ecosistem este susținut de cinci universități din Iași, fiecare gestionând bugete și strategii diferite pentru digitalizare:
- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC): Aproximativ 25.000 de studenți, cu un accent major pe științe socio-umane și economice.
- Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (TUIASI): Peste 16.000 de studenți la ciclurile de licență și master, gestionând majoritatea brevetelor de invenție locale.
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF): Aproximativ 9.000 de cursanți, fiind lider național la atragerea studenților internaționali, cu peste 2.500 de tineri înmatriculați.
- Universitatea de Științele Vieții (IULS) și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” (UNAGE): Instituții cu profil specializat, orientate spre agricultura de precizie, respectiv inovația artistică.
Date OCDE: Decalajul dintre utilizarea casnică și cea educațională
Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), bazat pe datele Eurostat din 2025, plasează România la coada clasamentului european. Utilizarea generală a inteligenței artificiale de către elevii de liceu și studenții români este de 53,5%, mult sub media UE de 72%.
Situația este mai gravă în privința utilizării strict educaționale. Doar 37% dintre tinerii români folosesc asistenții virtuali pentru studii, situându-ne pe penultimul loc în Europa. În state precum Estonia, Țările de Jos sau țările nordice, acest indicator depășește constant pragul de 80%.
Un sondaj național realizat de AtlasIntel confirmă discrepanța. Deși 83% dintre români afirmă că folosesc aplicații AI pentru traduceri sau căutări simple acasă, sub 10% le integrează în mod structural la școală sau la facultate. Cifrele demonstrează că tinerii au acces la tehnologie, dar evită să o folosească în mediul instituțional.
Motivele reale ale blocajului: Plagiatul și lipsa formării
Experții în educație și rapoartele de sistem indică trei cauze principale pentru care rata de adoptare AI în Iași și la nivel național rămâne la un nivel de avarie. Acestea sunt strâns legate de cultura instituțională și de procedurile clasice de evaluare.
Sistemul universitar impune scanarea obligatorie a tuturor lucrărilor de licență și disertație prin programe anti-plagiat acreditate de Ministerul Educației. Odată cu apariția noilor tehnologii, aceste platforme au introdus module pentru detectarea textelor generate.
Totuși, instrumentele generează frecvent rezultate fals pozitive, marcând texte scrise exclusiv de studenți ca fiind frauduloase. De teama sancțiunilor sau a exmatriculării, mulți tineri preferă să nu folosească asistenții virtuali nici măcar pentru corectură gramaticală sau pentru structurarea ideilor de bază.
Competențele digitale limitate
Deși studenții utilizează zilnic rețelele sociale, testările europene indică lipsuri majore în competențele digitale de bază (indicele DESI). Tinerii știu să acceseze un chatbot, dar nu știu să formuleze comenzi tehnice (prompt engineering) sau să verifice veridicitatea surselor.
Fără cursuri specifice, tehnologia este folosită superficial, doar pentru a evita un efort de moment, fără a produce o valoare academică sau de cercetare reală.
O altă barieră este lipsa programelor de pregătire pentru profesori. Temându-se de fraudă la examene, o parte dintre cadrele didactice au ales să interzică total utilizarea dispozitivelor în sălile de curs. Această decizie blochează accesul studenților la învățarea utilizării corecte și etice a noilor instrumente, aceștia fiind evaluați în continuare strict pe baza capacității de memorare.
În ciuda limitărilor legislative naționale, instituțiile academice din Iași au început să reglementeze utilizarea noilor tehnologii prin proiecte cu finanțare europeană sau ghiduri de conduită interne.
La UAIC, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a elaborat un ghid oficial de utilizare. Acesta permite studenților să folosească instrumentele pentru generarea de idei sau traduceri, dar interzice strict prezentarea unui text generat automat drept lucrare originală sau inventarea de date statistice false.
TUIASI a atras o finanțare de 5,6 milioane de euro prin PNRR pentru proiectul DigitAll. Universitatea actualizează 21 de programe de studiu pentru a integra competențe digitale. De asemenea, prin hub-ul Digital Innovation Zone, studenții interacționează direct cu firmele din regiune care testează soluții bazate pe algoritmi.
UMF Iași a introdus un curs opțional dedicat inteligenței artificiale în medicină. Viitorii medici învață cum funcționează algoritmii în diagnosticul imagistic, exersând în paralel pe echipamentele din Centrul de simulare „Prof. univ. Dr. Cristian Dragomir”.
IULS aplică tehnologiile de analiză a datelor direct în agricultura de precizie, folosind drone și senzori pentru monitorizarea culturilor, în timp ce UNAGE organizează conferințe despre impactul algoritmilor asupra drepturilor de autor și a creativității artistice.
