Proiectul construirii noului Institut Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC) de la Miroslava, o investiție destinată deservirii pacienților din zona Moldovei, se află în impas, pe fondul unor acuzații dure de blocaj politic. În timp ce autoritățile județene din Iași susțin că fosta conducere a Ministerului Sănătății a tăiat nejustificat finanțarea din fonduri europene pentru acest obiectiv, reprezentanții comunității medicale avertizează că Iașul riscă să își piardă specialiștii din cauza unei infrastructuri spitalicești depășite, care nu mai corespunde standardelor actuale.
Președintele Consiliului Județean (CJ) Iași, Costel Alexe, a declarat public că proiectul viitorului complex spitalicesc a fost eliminat deliberat de pe lista finanțărilor naționale. Într-o intervenție susținută pe amplasamentul viitoarei unități medicale de la Miroslava, liderul administrației județene i-a indicat drept responsabili direcți pe fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, și pe fostul secretar de stat, Alexandru Rogobete.
Conform datelor prezentate de CJ Iași, proiectul asumat în parteneriat cu Primăria Miroslava și Institutul de Boli Cardiovasculare presupune o investiție de aproximativ 350 de milioane de euro. Complexul ar urma să aibă o suprafață de 90.000 de metri pătrați, 5 etaje, 500 de paturi, un heliport și un buncăr.
„Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava ar fi putut fi construit. Aveam un proiect matur, complet, dar finanțarea ne-a fost tăiată din pix, de Alexandru Rafila, pe vreme aceea Ministru al Sănătății, și Alexandru Rogobete, secretar de stat în MS”, a afirmat Costel Alexe. El a acuzat, de asemenea, filiala locală a PSD că a „aplaudat decizia la scenă deschisă” și a etichetat investiția drept „un proiect prea mare, prea scump”.
Totodată, președintele CJ a criticat bilanțul guvernamental privind atragerea fondurilor europene în sănătate, subliniind că, din cele 25 de spitale promise inițial prin PNRR, pe listă au mai rămas doar opt obiective care ar trebui finalizate până la 31 august 2026.
Cazul, adus în atenția Parlamentului: Proiect scos de la finanțare „pe criterii strict politice”
Situația institutului ieșean a generat reacții și la nivel parlamentar. Deputatul PNL Alexandru Muraru a înaintat o interpelare oficială către conducerea Ministerului Sănătății, cerând explicații pentru blocarea acestei investiții și măsuri pentru reintroducerea ei în planul național de finanțare.
Potrivit documentului semnat de deputat, viitorul centru medical ar urma să deservească locuitorii din opt județe ale Moldovei, precum și pacienți din Republica Moldova, contribuind semnificativ la reducerea migrației pacienților către spitalele din sudul țării. Spre deosebire de datele tehnice avansate de Consiliul Județean, în interpelarea parlamentară se menționează că proiectul situat în satul Brătuleni are o valoare estimată de 500 de milioane de euro, cu o capacitate de 350 de paturi și 10 săli de operație.
Parlamentarul acuză un tratament discriminatoriu, susținând că proiectul a fost eliminat din circuitul fondurilor europene în timpul mandatului lui Alexandru Rafila „pe criterii strict politice, pentru că era un proiect al administrației liberale”. În document, Muraru descrie această decizie drept o „gravă abatere de la interesul public” și o formă de discriminare instituțională la adresa cetățenilor din regiune.
Poziția comunității medicale: Resursa umană există, lipsește voința politică
Dincolo de disputele administrative, specialiștii din domeniul sănătății susțin că obstacolul major în calea noului spital nu este lipsa medicilor, așa cum s-a speculat în spațiul public, ci lipsa asumării guvernamentale. Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare (IBCV) din Iași, profesorul Grigore Tinică, a declarat într-un interviu acordat Ziarului de Iași că actuala infrastructură limitează dezvoltarea medicinei performante în regiune.
„În primul rând, pentru un nou spital la Iași nu există voință politică. Bani s-ar putea găsi. România a pierdut foarte mulți bani din PNRR fără să construiască ceea ce trebuia, iar nimeni nu a răspuns pentru acest lucru”, a punctat managerul IBCV.
Acesta a explicat că unitatea funcționează deja ca un centru regional, preluând cazuri complexe din nord-estul țării și din județe precum Galați, Brăila, Focșani și Buzău, însă spațiile actuale sunt neadaptate secolului XXI.
Profesorul Tinică a demontat ferm argumentul conform căruia un spital de asemenea anvergură nu ar avea suficient personal. El a precizat că în institut se pregătesc în prezent aproximativ 160 de rezidenți și că mulți medici români plecați în străinătate s-ar întoarce dacă ar avea unde să profeseze la standarde înalte. „La congresele internaționale mă întâlnesc cu medici români care mă întreabă când se va deschide Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, pentru că ar vrea să se întoarcă și să lucreze aici. De aceea, întrebarea dacă vom avea personal este (…) una falsă și este folosită de cei care se opun dezvoltării medicinei moderne la Iași”, a conchis profesorul.
