Scăderea istorică a debitului Dunării și oprirea controlată a celui de-al doilea reactor de la Centrala Nucleară Cernavodă au plasat România în atenția principalelor publicații și agenții de presă internaționale, care analizează impactul secetei asupra securității energetice regionale. Publicațiile străine au relatat pe larg despre măsurile excepționale adoptate de autoritățile de la București și despre dificultățile cu care se confruntă sectorul energetic național, în contextul în care producția de energie nucleară a ajuns la zero.
Potrivit Associated Press, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de electricitate al României când funcționează la capacitate maximă, utilizând apa fluviului pentru răcirea instalațiilor. Primul reactor fusese oprit la sfârșitul lunii iulie din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Agenția americană subliniază eforturile majore făcute de autoritățile române pentru a evita oprirea celui de-al doilea reactor, menționând scufundarea a patru barje încărcate cu piatră în apropierea Canalului Bala și intervenția armatei prin detonări controlate, cu scopul de a redirecționa debitul către albia principală.
Totodată, Associated Press face o paralelă cu Ungaria, unde centrala nucleară de la Paks se află în pragul unei opriri în premieră în istoria sa de 44 de ani, autoritățile de la Budapesta pregătind măsuri similare, precum crearea unui prag de fund și scufundarea de barje.
Bloomberg: O oprire totală în premieră după 2003
De asemenea, Bloomberg relatează că România își sistează activitatea la singura sa centrală nucleară, în timp ce Ungaria încearcă măsuri similare pe fondul secetei prelungite care afectează debitele fluviului și răcirea reactoarelor.
Conform Bloomberg, oprirea completă a unității de 1.400 MW reprezintă o premieră din 2003 încoace generată de secetă. Valurile de căldură și lipsa precipitațiilor au redus nivelul apelor, au perturbat transportul pe căile navigabile și au pus sub presiune sistemele energetice din Europa de Est.
La rândul său, Reuters notează că cele două reactoare ale centralei au fiecare câte 706 MW și asigură o cincime din producția electrică a țării. Agenția menționează că Guvernul a instituit starea de urgență în sectorul energetic pe parcursul lunii august și a solicitat consumatorilor și companiilor reduceri voluntare ale consumului în orele de vârf de seară.
Pentru acoperirea deficitului, Ministerul Energiei a repornit o centrală pe lignit cu o capacitate de 330 MW și se bazează pe aportul surselor eoliene și hidro, în funcție de rezervele din lacurile de acumulare. De asemenea, Reuters menționează că România dispune de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW pentru importuri și a pregătit un mecanism de întrerupere etapizată a alimentării consumatorilor industriali, dacă situația o va impune.
