Fostul judecător Cristi Danileț contestă decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR) care atrage pierderea funcției pentru primarul Timișoarei, Dominic Fritz, susținând că noile prevederi încalcă principiul continuității unui mandat. Într-un mesaj publicat luni, Danileț a invocat jurisprudența anterioară a Curții și a afirmat că motivarea hotărârii va reprezenta o încercare de a convinge publicul „că albul e negru”.
Fostul magistrat argumentează că o lege recent adoptată nu poate întrerupe un mandat deja aflat în desfășurare prin impunerea unor condiții de integritate suplimentare față de cele care existau la momentul validării alegerii în funcție. Pentru a-și susține poziția, el a făcut trimitere la Decizia CCR nr. 375 din 2005, care a stabilit anterior că un mandat în curs nu poate fi oprit prin schimbarea regulilor în timpul exercitării acestuia.
Danileț a lansat critici și la adresa modului de lucru din cadrul instituției, afirmând că motivările hotărârilor sensibile sunt redactate, de fapt, de anumiți magistrați asistenți. El i-a descris pe aceștia drept „eminențe cenușii” care recurg la „contorsionism juridic-constituțional” pentru a oferi explicații aparent plauzibile unor decizii controversate.
Reacția vine în contextul în care judecătorii CCR au validat luni un amendament la Legea integrității, introdus la inițiativa PSD. Noua prevedere stipulează încetarea de drept a mandatului pentru aleșii care au o sentință definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese și care nu au epuizat perioada de interdicție de 3 ani. Demiterea se aplică în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Sub incidența acestei modificări intră și primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz. Acesta a primit în luna iunie a acestui an o hotărâre definitivă din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care i s-a constatat starea de conflict de interese.
În prima sa reacție oficială pe acest subiect, Curtea Constituțională a transmis că Parlamentul are latitudinea de a stabili măsurile de sancționare a conflictului de interese. De asemenea, judecătorii constituționali au precizat că normele tranzitorii ale legii nu încalcă articolul 15 din Constituție, considerând că reglementările se aplică doar pentru viitor, respectând astfel principiul neretroactivității.
