Aproximativ o sută de tineri au ieșit astăzi, 20 noiembrie, la protestul tinerilor din Piața Națiunii, în fața Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Timp de două ore, au cerut bani pentru școli, universități, spitale și cămine și mai puțini bani pentru armată.
Una dintre cele cinci revendicări citite la microfon a fost „Opriți împrumuturile pentru înarmare”. Cel mai mare astfel de împrumut, programul european SAFE, aduce României 16,68 miliarde de euro. Din ei, aproximativ 4,2 miliarde de euro sunt pentru autostrăzi: A7 între Pașcani, Suceava și Siret și A8 între Moțca, Iași și Ungheni, adică autostrada Iașului.

Protestul de la Iași a făcut parte din International Youth Strike, o zi de manifestații ale elevilor și studenților anunțată în peste 20 de țări europene. În România au fost anunțate adunări și la București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. Sloganul comun a fost „Luptăm pentru viitorul nostru, nu pentru războaiele lor”.
Ce au cerut la protestul tinerilor: cinci revendicări, citite de la microfon
Discursul principal a fost ținut de o vorbitoare care a spus că reprezintă „Viziunea socialistă”. A pus banii armatei lângă scumpiri. Potrivit ei, prețurile din România sunt, în medie, cu peste 43% mai mari decât în ianuarie 2022, iar bugetul Ministerului Apărării Naționale a crescut de la 26 de miliarde de lei în 2022 la 49,42 miliarde în 2026. Cifra pentru acest an se potrivește cu legea bugetului votată de Parlament: 49,4 miliarde de lei pentru Apărare.
Revendicările adresate Guvernului, Parlamentului și președintelui au fost acestea:
- oprirea banilor publici care ajung la fabricile de arme;
- bani pentru educație, sănătate și locuințe publice;
- oprirea împrumuturilor pentru înarmare;
- plafonarea de către stat a prețurilor la locuințe și la energie;
- relații internaționale bazate pe diplomație, „fără războaie imperialiste”.
„Industria militară ne fură viitorul. Industria militară impune austeritate. Consumă banii de la educație, sănătate și locuințe”, a spus vorbitoarea.
Discursul s-a încheiat cu o teză politică: „dreptul la viitor se realizează prin socialismul viitorului”.

„No more billionaires”: lozincile, mai mult în engleză
Multe dintre lozinci au fost strigate în engleză. „Who are we? Gen Z”, „No more wars” (fără războaie), „Education for all” (educație pentru toți), „No more billionaires” (fără miliardari). O lozincă necenzurată l-a vizat pe Elon Musk. Organizatoarea care conducea scandările a întrebat mulțimea dacă îi lasă pe miliardari și pe guvernanți să le ia banii, iar răspunsul a venit în cor: „No”.
În română, lozincile au mers pe aceeași linie: „Nu vrem înarmare, vrem spital și școală”, „Pace, pâine, trandafiri, fără arme și scumpiri”, „Vrem bugete pentru viață, nu muniție pe piață”. Au mai strigat „Afară din școli cu profesorii agresori” și „Jos patriarhatul”.
O parte din mesaje au vizat Israelul. Pe pancarte scria „Palestina liberă”, „Finanțați educația, nu statul genocidar Israel” și „Afară cu Elbit din țară!”, iar ultima a devenit și lozincă strigată. Elbit Systems e o companie israeliană de armament, cu fabrici în România, la Bacău, Brașov și lângă București. Altă pancartă, în spaniolă, relua un slogan vechi al stângii sud-americane: „El pueblo unido jamás será vencido”. Cea mai fotografiată a fost o glumă despre bugetul școlilor: „Minus cu minus fac plus în matematică, nu și în educație”.

Un masterand de la UAIC: „primul loc de unde se tăia era educația”
Cristian, masterand la Politici Publice și Management Instituțional la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a spus pentru Ora de Iași că a venit din cauza felului în care politicienii au tratat educația în ultimii 30 de ani.
„De fiecare dată când apărea o situație economică mai complicată, tip criză economică, tip austeritate, primul loc de unde se tăia era educația, cercetarea, cultura”, a spus el.
Soluția lui e fiscală. Cere ca statul să taxeze „cu adevărat bogăția”, să renunțe la cota unică în favoarea impozitării progresive, să scadă taxele pe muncă și să combată evaziunea. S-a opus reducerii unor taxe precum impozitul minim pe cifra de afaceri al companiilor mari. Politicienii nu trebuie să privească lucrurile „din spatele unui Excel”, a spus el.

Ce plătește împrumutul SAFE pe care protestatarii vor să-l oprească
SAFE e programul prin care Uniunea Europeană împrumută statele membre pentru apărare. România a primit a doua cea mai mare alocare din Uniune, după Polonia, iar Senatul a aprobat acordul de 16,68 miliarde de euro. Cea mai mare parte merge la echipamente militare. Prima achiziție comună cu Republica Moldova a fost de 62 de camioane militare.
O parte din bani merge însă la drumuri de folosință dublă, pe care pot circula și coloane militare, și mașinile ieșenilor. Pe lista lor sunt A7 spre Suceava și Siret și A8, autostrada care ar urma să lege Iașul de Târgu Mureș, cu primii kilometri construiți și în Republica Moldova. Termenul asumat pentru ambele este 2030. Pe A8, porțiunea dintre Târgu Frumos și Lețcani e deocamdată blocată în instanță până pe 9 decembrie.
Protestul s-a încheiat cu o fotografie de grup. Organizatoarea le-a cerut participanților să se așeze pe caldarâm, apoi să se ridice toți odată la strigătul „International Youth Strike”.


