Undă de șoc după decizia CCR pe Legea ANI: Patru aleși PSD din Iași riscă pierderea mandatelor. Liderul consilierilor județeni și un primar, pe lista neagră

Patru aleși locali din județul Iași, printre care primarul comunei Țibana, liderul consilierilor județeni PSD și doi consilieri locali, riscă să își piardă funcțiile în următoarele 30 de zile. Situația lor este o consecință directă a deciziei de luni a Curții Constituționale a României (CCR), care a validat o parte din modificările aduse Legii Integrității. La nivel național, noile prevederi, care impun încetarea de drept a mandatelor pentru aleșii aflați definitiv în stare de incompatibilitate sau conflict de interese, afectează zeci de persoane și au declanșat o dispută politică acerbă între liderii principalelor partide.

Miza acestor modificări legislative transcende însă disputele locale. Reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI) este un jalon obligatoriu asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Neîndeplinirea acestuia pune în pericol deblocarea unor fonduri europene estimate la 770 de milioane de euro. Modificarea legislativă, introdusă în Parlament prin amendamente susținute inițial de PSD și AUR, a stârnit controverse majore, în special în ceea ce privește principiul retroactivității.

Prevederea validată de CCR stabilește că un ales local își pierde funcția publică dacă starea de incompatibilitate sau conflictul de interese a fost constatată printr-o decizie definitivă și nu s-a împlinit termenul de 3 ani de interdicție, calculat de la rămânerea definitivă a hotărârii. Dacă legea va fi promulgată în forma actuală, mandatele celor aflați în această situație vor înceta de drept, retroactiv, în termen de 30 de zile.

Potrivit datelor vehiculate în spațiul public și centralizărilor din mediul politic, validarea amendamentului pus în discuție va duce la pierderea mandatelor pentru aproximativ 100 de aleși locali din întreaga țară. Distribuția politică a celor vizați arată că măsura atinge formațiuni de pe întreg spectrul politic: Partidul Social Democrat înregistrează cel mai mare număr de cazuri, cu 11 primari și 29 de consilieri locali vizați (în total 40 de mandate), fiind urmat de PNL cu 7 primari și 20 de consilieri (27 de mandate), UDMR cu 5 primari și 13 consilieri (18 mandate), precum și reprezentanți ai altor formațiuni sau independenți (inclusiv AUR, USR, PUSL, PRM, SOS și POT).

Patru nume pe lista neagră la Iași. Un lider județean și un primar în pericol

La nivelul administrației publice din Iași, unda de șoc a deciziei CCR lovește direct în patru aleși, toți afiliați Partidului Social Democrat, ale căror cazuri de incompatibilitate sau conflict de interese au fost deja soluționate definitiv.

• Citește și: Transparența, principiul esențial invocat de Emilia Șercan în scandalul întâlnirii dintre șefa CCR și premierul Ilie Bolojan

• Cristian Stanciu (Consiliul Județean): O figură centrală a PSD Iași, deținând funcția de președinte executiv al filialei județene și poziția de lider al grupului de consilieri județeni social-democrați. Stanciu a fost declarat incompatibil de ANI, care a reținut că, în perioada 15 iunie 2018 – 27 ianuarie 2021, a deținut simultan două funcții: cea de membru titular în Consiliul de Administrație al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” (din partea CJ Iași) și funcția de vicepreședinte, o poziție de conducere în cadrul PSD.

  „În cazul meu, de exemplu, incompatibilitatea – că discutăm de o altă categorie de interdicție legală – incompatibilitatea s-a produs nu în legătură cu funcția electorală pe care o dețin… Este vorba de o incompatibilitate între o funcție de vicepreședinte al organizației județene locale a PSD și membru în consiliul de administrație al unui spital. Și din această cauză, deci practic discutăm de o incompatibilitate administrativă care în momentul de față se extinde și asupra mandatului de deținere a funcției electorale. Ceea ce din punctul meu de vedere nu este corect”, a declarat acesta pentru Recorder.

  

• Gheorghe Rotaru (Primăria Țibana): Edilul PSD se află într-o situație de conflict de interese. Conform raportului ANI, primarul Rotaru a semnat în februarie 2021 o dispoziție de primărie prin care a adus foloase materiale unei Întreprinderi Familiale. Problema constatată de inspectori este că în respectiva întreprindere soția sa avea calitatea de reprezentant, iar unul dintre fiii săi era membru, generând astfel un conflict direct între interesul public și cel personal.

  

• Mihai Liviu Gavril (Consiliul Local Iași): Consilierul local PSD a fost declarat incompatibil printr-un raport emis de ANI în septembrie 2025. Inspectorii de integritate au stabilit că Gavril a încălcat legislația exercitând simultan două funcții pe parcursul unui an întreg. Conform documentului, în perioada 26 februarie 2021 – 28 februarie 2022, acesta a fost atât reprezentant al Consiliului Local în Consiliul de Administrație al Spitalului Clinic de Recuperare Iași, cât și membru în organele de conducere ale partidului, deținând o poziție în cadrul Comisiei de Etică a PSD Iași.
• Ioan Popa (Consiliul Local Ion Neculce): Cazul său datează din perioada în care deținea funcția de consilier local. ANI a constatat un conflict de interese generat în 2017, când Popa a participat la vot și a aprobat o Hotărâre de Consiliu Local prin care el însuși a fost ales în funcția de viceprimar al comunei.

Reacții la vârf: Disputa pe „Amendamentul Fritz”

Modificarea Legii ANI a generat reacții puternice la nivelul liderilor politici naționali, principalul punct de divergență fiind acuzația că legea a fost modificată cu dedicație pentru a-l elimina pe primarul USR al Timișoarei, Dominic Fritz.

Premierul interimar Ilie Bolojan (PNL) a criticat dur principiul retroactivității, avertizând asupra riscurilor politice și economice. „A schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat nu se numește retroactivitate?”, a declarat Bolojan, subliniind că legea trebuie să dispună doar pentru viitor. El a argumentat că legislația nu trebuie folosită ca armă împotriva adversarilor politici și a avertizat că astfel de reglări de conturi politice ar putea duce la o nouă condamnare a României la CEDO și la pierderea fondurilor din PNRR.

• Citește și: Ilie Bolojan, reacție fermă după decizia CCR pe Legea ANI: „Vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”

În aceeași notă critică, deputatul liberal Alexandru Muraru i-a cerut președintelui Nicușor Dan să intervină. Muraru a acuzat PSD că instrumentalizează justiția pentru anihilarea adversarilor și pentru a sabota un potențial proiect politic comun PNL-USR la viitoarele alegeri. „Grindeanu și cohorta olguților calcă pe cadavrele propriilor colegi pentru o obsesie nebunească”, a declarat Muraru, referindu-se la primarii social-democrați, precum cei din Iași, care vor fi afectați colateral de această decizie.

• Citește și: Alexandru Muraru îi cere președintelui Nicușor Dan o reacție fermă după modificarea Legii integrității: „Un abuz care întoarce România cu 30 de ani în urmă”

De cealaltă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins ferm acuzațiile potrivit cărora legea ar viza o singură persoană. El a invocat date oficiale pentru a demonstra amploarea deciziei. „Am văzut un comunicat al Agenției Naționale de Integritate, care spune că sunt, cred că, aproape 50 de persoane aflate în aceeași situație. Deci chestiunea cu amendamentul Fritz sau Nefritz nu e corectă”, a declarat liderul social-democrat, concluzionând sec: „Fără condamnați în funcții publice. Atât”.

Legea Integrității se va întoarce acum în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR privind articolele declarate neconstituționale (referitoare la publicarea declarațiilor de avere ale rudelor), înainte de a fi trimisă spre promulgare.