Proiectul legii salarizării propus de Guvernul României a fost respins de Comisia Europeană, în urma discuțiilor purtate de miniștrii interimari Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru cu reprezentanții de la Bruxelles, afirmă surse politice pentru Știrile ProTV. Neîndeplinirea acestui jalon, asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 31 august, periclitează accesarea a 770 de milioane de euro.
Potrivit surselor citate de Știrile ProTV, motivul central al respingerii este impactul bugetar ridicat și riscul de dezechilibru financiar. Deși varianta inițială a Guvernului viza o creștere a anvelopei salariale de aproximativ 8 miliarde de lei, discuțiile ar fi inclus scenarii cu majorări de 12 sau chiar 16 miliarde de lei în 2027 comparativ cu 2026.
Comisia Europeană s-a opus acestor majorări în absența unor măsuri compensatorii clare care să asigure reducerea altor cheltuieli. O propunere discutată a vizat tăierea unor drepturi acordate urmașilor prizonierilor de război, însă oficialii europeni au cerut ca o astfel de măsură să fie transpusă într-o lege adoptată de Parlament, nu doar la nivel de intenție.
Fără etapizări ale majorărilor
Reprezentanții de la Bruxelles au respins, de asemenea, varianta etapizării creșterilor salariale. Argumentul Comisiei a fost că această abordare ar genera cheltuieli suplimentare și în anii viitori, amplificând impactul bugetar general al legii.
Ministerul Finanțelor susține în continuare varianta inițială, care limitează creșterea anvelopei salariale la aproximativ 8 miliarde de lei, conform acelorași surse.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că spațiul fiscal al României este limitat. Într-o postare pe Facebook, Nazare a precizat că datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB (ajungând la 60,1% la finalul primului trimestru din 2026, conform datelor Eurostat), situație care, potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare, interzice Guvernului să aprobe noi cheltuieli de personal sau de asistență socială.
„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune”, a declarat ministrul, explicând că Executivul are „o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare” pe fondul activării regulilor de control al cheltuielilor.
