Președintele Nicușor Dan a decis amânarea pentru marți a întâlnirii oficiale cu reprezentanții partidelor pe tema noii legi a salarizării, programată inițial pentru luni, pentru a oferi timp de analiză asupra celei mai recente variante a proiectului. Luni, de la ora 14:00, vor avea loc doar discuții tehnice, conform unor surse politice, miza fiind deblocarea a aproximativ 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia președintelui vine în contextul în care joi, liderii fostei coaliții și miniștrii demiși ai Finanțelor și Fondurilor Europene nu au ajuns la un acord la Palatul Cotroceni. Parlamentul a intrat luni într-o sesiune extraordinară, care se va încheia miercuri, aceasta fiind ultima săptămână în care se poate finaliza jalonul din PNRR. Adoptarea legii ar fi fost posibilă dacă partidele ar fi ajuns la un consens luni.
Noua formă a proiectului legislativ prezentat partidelor menține grila cu 12 grade salariale și intervalul de coeficienți, însă propune o scădere a valorii de referință de la 4.100 de lei brut la 4.000 de lei brut. Această modificare atrage o diminuare a salariului de bază cu 2,44% (100 de lei pentru fiecare punct de coeficient) pentru funcțiile care își păstrează coeficientul din varianta anterioară. Proiectul propune o schimbare majoră în ierarhizarea funcțiilor din sectorul public: acestea nu vor mai fi evaluate exclusiv după denumire sau instituție, ci pe baza unei evaluări analitice a complexității, responsabilității, experienței necesare și a condițiilor de muncă.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, noua variantă prezentată joi conține o fundamentare mai aprofundată a elementelor tehnice față de versiunea din 17 iulie. Consilierul prezidențial Radu Burnete a precizat la acel moment că proiectul „îndeplinește toate obligațiile asumate de România și satisface constrângerile fiscale”.
Sporuri plafonate și excepții pentru fonduri europene
Proiectul introduce un plafon general de 20% din fondul de salarii la nivelul ordonatorului de credite pentru sporuri, indemnizații, prime și premii, cu amenzi între 30.000 și 50.000 de lei pentru depășirea acestei limite. Există însă excepții notabile: personalul implicat în proiecte cu fonduri europene, precum și primarii sau președinții de consilii județene care implementează astfel de proiecte, pot beneficia de sporuri de până la 40%. Același nivel de spor este prevăzut și pentru personalul care gestionează fonduri comunitare.
Munca de noapte va fi recompensată cu un spor de 25% (neinclus în plafonul general), iar orele suplimentare vor fi compensate prioritar cu timp liber în 60 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, se va acorda un spor de 75% pentru orele suplimentare obișnuite și 100% pentru cele prestate în zile nelucrătoare, cu o limită de 360 de ore anual, condiționată de aprobarea scrisă a superiorului.
În domeniul educației, proiectul prevede majorări de coeficienți pentru cadrele didactice din preuniversitar și un spor de până la 5% pentru consilierii școlari. Sporul de dirigenție a fost modificat (10% pentru clase de până la 20 elevi, 15% pentru clase între 21 și 30 elevi, 20% pentru clase peste 30 elevi), iar personalul din învățământul superior poate primi până la 10% spor pentru activitatea de îndrumare (tutorat). Baza de calcul pentru plata cu ora va fi raportată la 120 de ore.
Pentru sectorul sanitar, proiectul corectează gradele profesionale pentru asistenții sociali din sănătate și condiționează acordarea sporului de ture (15%) de efectuarea a minimum trei ture în schimburile de 3×8 sau 2×12 ore. Tariful orar pentru zilele nelucrătoare crește de la 30% la 40%, iar sporul pentru gărzile de urgență în afara normei, în zile nelucrătoare, se majorează de la 20% la 30%. Funcția de „coordonator personal de specialitate din grila pentru asistență socială” urmează să fie eliminată.
