Absolvenții de actorie și arte vizuale se lovesc de o problemă greu de ignorat: trecerea de la facultate la un loc real în domeniu. La Iași, zeci de tineri sunt pregătiți anual pentru o carieră artistică, însă oportunitățile de angajare rămân limitate. Materialul nostru vorbește despre ruptura dintre pregătirea din facultate și realitatea profesională și despre cât de dificil este pentru tinerii artiști să își construiască un drum după absolvire.
Un absolvent al secției de Actorie a descris tranziția de la facultate la profesie ca fiind „un perete de care treci foarte greu”. Potrivit acestuia, piața artistică locală nu absoarbe numărul de absolvenți generați anual de universitate.
„La actorie au terminat 15 studenți. În paralel a fost și secția de păpuși, deci încă 10. În total 25 de actori pe an doar în Iași termină studiile. Din ce știu, nimeni dintre colegii mei, niciunul nu este angajat momentan,” a declarat tânărul actor.
El a subliniat că mediul universitar oferă instrumentele necesare pentru a performa artistic, dar omite instruirea practică privind pătrunderea pe piața muncii. „Nu te învață și mecanismul în care poți intra în acel sistem. Cumva sunt două lumi total diferite, uneori rupte: spațiul academic cu spațiul de activitate propriu-zis,” a explicat acesta, adăugând că domeniul este „foarte restrâns”, iar posibilitățile sunt „foarte limitate”.
Tânărul consideră că soluția ar fi o implicare mai mare a instituțiilor și angajatorilor. „Cea mai benefică soluție este ca angajatorul să facă pași înspre absolvenți. (…) companiile, instituțiile să vină înspre tinerii care, din păcate, ajung să se reprofileze după ce termină facultatea,” a concluzionat el.
Promovarea, o responsabilitate lăsată pe umerii artiștilor
O situație similară este semnalată și în domeniul artelor vizuale. O artistă vizuală absolventă de master în pictură (promoția 2025), a atras atenția asupra lipsei de sprijin în promovarea tinerilor creatori după absolvire.
Din promoția sa de 17 masteranzi, tânăra estimează că nici măcar jumătate nu lucrează strict în domeniu. „Nu se insistă poate suficient (din partea instituțiilor – n.r.). (…) Termini licența, termini masterul, apoi dintr-o dată se termină tot contactul, nu te mai promovează nimeni, nu te mai caută nimeni să întrebe cum faci, dacă ai reușit, dacă ai un job,” a precizat ea.
Artista, care expune constant alături de un grup de colege la Galeria de Artă „Theodor Pallady” din Iași, a punctat necesitatea ca studenții să fie învățați cum să se autopromoveze. „Nu am avut în facultate nicio materie care să ne învețe cumva cum să transferăm ceea ce învățăm la arte sau să ne promovăm. Trebuie singur să te ridici, să tot continui să lupți,” a menționat aceasta.
Context economic regional: Economia ieșeană favorizează sectoarele tehnologice
Această situație a tinerilor artiști se desfășoară într-un context economic regional specific. Potrivit unui Raport Strategic de Analiză a Județului Iași (Orizont 2026), economia locală este profund polarizată. Deși Iașul generează peste 32% din PIB-ul Regiunii Nord-Est, funcționând ca un hub universitar (cu peste 60.000 de studenți) și tehnologic major, piața muncii și investițiile imobiliare sunt dictate preponderent de sectorul IT și de industria farmaceutică.
În timp ce domenii precum IT-ul, dominat de corporații multinaționale, atrag masiv forță de muncă și generează dezvoltare imobiliară, sectoarele vocaționale și creative, deși susținute de baza universitară puternică a orașului, nu beneficiază de aceeași structură de absorbție pe piața forței de muncă.
