Parcul Elena Doamna, unul dintre puținele spații verzi situate în zona centrală a municipiului Iași, se află într-o stare avansată de degradare, fiind descris de unii trecători drept o „junglă urbană”. Situația este cauzată de un regim de proprietate fragmentat și neclarificat între domeniul public și cel privat, problemă pe care autoritățile locale nu au reușit să o rezolve definitiv în ultimii opt ani, limitându-se în prezent la o curățenie parțială și la supraimpozitarea proprietarilor privați care își lasă terenurile în paragină.
Conform constatărilor din teren, zona verde este invadată de buruieni, deșeuri și vegetație neîngrijită, iar mobilierul urban este deficitar. Din cauza lipsei de amenajare și iluminat adecvat, spațiul a devenit, în anumite porțiuni, un loc de adăpost pentru persoanele fără adăpost, aspect reclamat de ieșenii care tranzitează zona. În timp ce o parte dintre trecători evită parcul, considerându-l insalubru, alții subliniază că locația are un potențial imens și ar putea deveni un punct de atracție important dacă ar beneficia de lucrări elementare de modernizare și toaletare periodică. Echipele de salubritate ale primăriei intervin periodic pentru a strânge gunoaiele, însă aceste acțiuni se rezumă exclusiv la perimetrul aflat în administrarea statului.
Soluția Primăriei: reparcelare și supraimpozitare cu 500%
Blocajul administrativ este generat de faptul că terenul nu aparține în totalitate municipalității. Suprafața are mai mulți proprietari, parcelele private (rezultate inclusiv din retrocedări către moștenitori ai vechilor proprietăți din perimetrul Elena Doamna – Anastasie Panu) fiind intercalate cu cele ale statului, relateaza Iași TVLife.
Primarul Mihai Chirica a recunoscut că regimul juridic al terenului este un „melanj aproape indescriptibil între domeniul public și privat”. Pentru a debloca investițiile, edilul susține că poartă negocieri pentru o reîmpărțire a zonei. „Am recontactat parte din proprietari să reașezăm, să reparcelăm, să ne împărțim apele, ca să spun așa, între ce e a lor și ce e al nostru, încât să putem și noi valorifica terenul pentru Municipiul Iași, și proprietarii pentru ei înșiși”, a declarat primarul Mihai Chirica, precizând că o propunere în acest sens va fi înaintată Consiliului Local. Până la clarificarea situației funciare, primarul a menționat că proprietarii privați care nu și-au îngrijit parcelele au fost sancționați prin aplicarea unei majorări de 500% a impozitului pe teren, în urma controalelor efectuate de municipalitate.
Subiectul Parcului Elena Doamna nu este unul nou pe agenda publică, fiind o temă de dezbatere recurentă în Consiliul Local și în spațiul public de peste opt ani. Apogeul disputelor a fost atins în anul 2018, odată cu apariția unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) controversat care propunea ridicarea unor clădiri în acea zonă.
Iașul, mult sub normele europene și OMS privind spațiile verzi
La acel moment, inițiativa a generat o reacție puternică din partea societății civile, fiind lansată o petiție publică prin care se solicita salvarea spațiului verde. Demersul a strâns rapid semnăturile a aproximativ 4.000 de ieșeni, presiunea publică forțând administrația să amâne deciziile care ar fi dus la betonarea zonei. Cu toate acestea, problema de fond a rămas nerezolvată. Ulterior, în 2022, Primăria a prevăzut sume în buget pentru achiziția de parcele în zonă, existând la un moment dat și discuții despre posibilitatea construirii unui nou sediu pentru Opera Iași, proiect care însă nu s-a concretizat pe acest amplasament.
Incapacitatea de a reabilita și reda publicului Parcul Elena Doamna este cu atât mai problematică în contextul deficitului cronic de zone de recreere din municipiu. Datele oficiale arată că Iașul oferă locuitorilor săi în jur de 15 – 18,5 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, o valoare considerabil sub standardele internaționale. Prin comparație, normele impuse de Uniunea Europeană prevăd un minimum absolut de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă o valoare optimă de 50 de metri pătrați pe locuitor pentru asigurarea unui nivel adecvat de sănătate publică și calitate a aerului în mediul urban.
