Până miercuri dimineață, în ziua în care Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Parascheva, aproximativ 180.000 de oameni trecuseră pe la baldachinul din curtea Catedralei Mitropolitane din Iași, potrivit estimărilor organizatorilor. Joi, 15 octombrie, pelerinajul se încheie și racla revine în catedrală. Vineri seară, Primăria aprinde artificiile deasupra Pieței Palatului Culturii.
Sâmbătă dimineață, Iașul rămâne cu încasările de pe pietonal, cu o factură de 1,4 milioane de lei la Primărie și cu o întrebare pe care o amână an de an: ce face un oraș de aproximativ 272.000 de locuitori, cât a numărat recensământul din 2021, după ce găzduiește timp de o săptămână mai mulți oaspeți decât are locuitori?
Răspunsul depinde de cine îl dă. Hotelierii și comercianții de pe Ștefan cel Mare numără o săptămână de vârf. Statisticienii văd un județ în care turiștii stau, în medie, mai puțin de două zile. Ambele tabere au dreptate, și tocmai de aici pornește dezbaterea.
„300.000”, cifra care nu se schimbă
Înainte de fiecare pelerinaj, comunicatele anunță același număr. În 2022, Digi24 scria, pe baza datelor Jandarmeriei, că sunt așteptați peste 300.000 de pelerini. În 2024, aceeași estimare apărea în Newsweek România. În 2026, organizatorii au anunțat din nou aproximativ 300.000 de credincioși, potrivit Newsweek România.
Numărătoarea de la baldachin spune altceva. În dimineața zilei de 14 octombrie 2024, prin curtea Mitropoliei trecuseră 195.000 de oameni. În aceeași zi a anului 2025, la ora 10, contorul arăta peste 170.000. Anul acesta, aproximativ 180.000.
Bilanțurile finale ale anilor trecuți s-au oprit în jurul a 260.000 de închinători la raclă. Atât în 2022, cât și în 2024. În 2022, pragul de 300.000 a apărut doar în bilanțul Jandarmeriei, care a adunat la un loc închinătorii, procesiunea „Calea Sfinților” și Liturghia de pe pietonal și a ajuns la peste 340.000 de participanți. Excepția rămâne 2023, când peste 337.000 de oameni se închinaseră la moaște înainte de finalul pelerinajului.
Același articol TVR Info din 2024 conține, la câteva rânduri distanță, două cifre. Prima: 260.000 de oameni s-au închinat în șapte zile. A doua: în fiecare an ar veni la Iași circa un milion de pelerini. Diferența dintre ele este de aproape patru ori. Formula potrivit căreia Iașul ar fi „al cincilea mare centru de pelerinaj din Europa” circulă la rândul ei an de an în relatările Agerpres, fără trimitere la vreun clasament.
Prin comparație, Santiago de Compostela numără fiecare pelerin. Biroul Pelerinului din catedrala spaniolă a eliberat în 2025 un număr de 530.987 de certificate „Compostela”, un record cu 6% peste anul anterior, potrivit guvernului regional al Galiciei. Pentru certificat, pelerinul trebuie să dovedească cel puțin 100 de kilometri parcurși pe jos. La Iași, sistemul de numărare se bazează pe estimări comunicate în timpul zilei.
Casele de marcat de pe Ștefan cel Mare
Argumentul economic există și se vede cu ochiul liber.Miercuri am avut un pietonal cu terase ocupate de dimineață până seara, covrigării cu clienți fără pauză și farmacii aglomerate de oameni care stătuseră ore întregi în frig. Până și Centrul de Pelerinaj a avut coadă.
Hotelurile spun același lucru. Directoarea unui hotel ieșean, Ramona Crețu, declara anul trecut pentru Digi24 că unii oaspeți își rezervă camera pentru anul următor înainte să plece. O noapte de cazare în perioada pelerinajului costa atunci între 250 și 500 de lei.
Mai există o economie, a darului, care nu apare în nicio statistică. În 2025, peste 30 de restaurante, cafenele și patiserii au anunțat 40.000 de pachete gratuite cu mâncare, ceai și apă pentru oamenii de la rând. Anul acesta, aproximativ 1.500 de voluntari au împărțit apă și ceai cald. Masa Pelerinilor, cu zecile de mii de sarmale împărțite după Liturghie, se finanțează din donații și sponsorizări.
Patru mii de paturi pentru o mulțime cât un oraș
Problema apare când împarți cifrele. Centrul de Informare Turistică Iași vorbea, în declarațiile din anii trecuți, despre peste 4.000 de locuri în hoteluri și pensiuni. Opt nopți de pelerinaj înseamnă cel mult 32.000 de nopți de cazare, dacă fiecare pat ar fi ocupat de un pelerin. La 300.000 de pelerini anunțați, cel mult unul din nouă ar putea dormi o singură noapte într-un hotel din Iași.
Ceilalți vin cu autocarul, stau la rând și pleacă. Anul acesta, peste 22.000 de oameni și-au petrecut noaptea de marți spre miercuri pe un culoar de aproximativ cinci kilometri, iar unii au așteptat 17 ore. Cea mai lungă „cazare” din oraș a fost rândul.
Profilul pelerinului explică restul. În 2022, Mitropolitul Teofan descria o parte dintre ei astfel, potrivit agenției Basilica: „Unii dintre ei părăsesc casa o singură dată pe an”. Un om care pleacă de acasă o dată pe an nu rezervă o cină la restaurant și nu cumpără bilet la muzeu.
O estimare a Asociației Naționale a Agențiilor de Turism pornea de la aceeași realitate: câteva mii de pelerini cazați la hotel, care cheltuiau între 600 și 700 de lei, și o masă mare de vizitatori cu cheltuieli de 200-300 de lei de persoană.
Statistica oficială confirmă tiparul. În primul semestru din 2025, unitățile de cazare din județ au înregistrat 161.324 de sosiri, iar majoritatea vizitatorilor au stat mai puțin de două zile, potrivit datelor Direcției Județene de Statistică. Cifra anunțată de organizatori pentru opt zile de pelerinaj reprezintă aproape dublul sosirilor turistice din șase luni. Aproape niciunul nu ajunge în statistica de cazare.
Iar ziua în care pietonalul și-a numărat încasările a adus și o altă știre. În primele opt luni din 2026 au ieșit din circuitul economic al județului 4.259 de firme, cu peste 8% mai multe decât anul trecut, iar înmatriculările de SRL-uri au scăzut de la 2.545 la 1.850.
Ceaiul de 20.000 de lei și concertul de 500.000
Primăria a propus Consiliului Local un buget de 1,4 milioane de lei pentru Sărbătorile Iașului 2026: un milion pentru evenimente și 400.000 de lei pentru logistică.
Jumătate din milionul pentru evenimente, adică 500.000 de lei, merge la Ateneul Național pentru concertul din Piața Palatului Culturii. Pentru „Ceaiul pelerinilor”, singura linie dintre cele relatate de Ziarul Evenimentul care poartă numele pelerinilor, Primăria a prevăzut 20.000 de lei. Concertul costă de 25 de ori mai mult. Rubrica „Alte cheltuieli” primește 180.000 de lei, adică de nouă ori bugetul ceaiului.
Calendarul adaugă un detaliu. Pelerinajul se încheie joi, 15 octombrie. Concertul cu Richard Clayderman, Julien Dassin și Direcția 5, urmat de focul de artificii, începe vineri, 16 octombrie, la ora 18:00.
Cel mai scump moment al Sărbătorilor are loc după plecarea pelerinilor care dau numele săptămânii.
„Masa pelerinilor nu este o masă a săracilor.”
Mihai Chirica, primarul Iașului, în 2023
Avocații bugetului au și ei cifrele lor. În 2022, Primăria estima că târgurile organizate odată cu Sărbătorile (Târgul de Toamnă, Sărbătoarea Vinului, parcul de distracții) aduc venituri de circa 1,5 milioane de lei. Dacă ordinul de mărime s-a păstrat, sărbătoarea se autofinanțează. Pentru 2026, o estimare similară nu apare în relatările despre proiectul de buget.
Primăria încearcă între timp să prelungească octombrie. Newsletterul municipalității anunță, între 4 și 30 octombrie, Sacrum Iași Art Festival, prezentat drept „cel mai mare festival al artelor din România”, cu tema „Între Providența Divină și Inteligența Artificială”. Rămâne de văzut câți dintre pelerinii plecați joi seara află de existența lui.
Pledoaria contrarie: poate că Iașul măsoară greșit
Există și un argument care răstoarnă toată socoteala de mai sus. Potrivit acestei lecturi, pelerinajul funcționează fără strategie turistică și fără campanii plătite. Moaștele au ajuns la Iași în 1641, aduse de domnitorul Vasile Lupu. De 385 de ani, oamenii vin singuri, fără influenceri și fără bannere.
Duminică seara, aproximativ 30.000 de oameni au mers în procesiunea „Calea Sfinților”, potrivit Doxologia, portalul Mitropoliei. Puține evenimente din România adună atâția oameni pe stradă fără bilet și fără scenă.
Din această perspectivă, a cere pelerinajului să umple hotelurile seamănă cu a cere Crăciunului să crească vânzările de brazi în martie. Iașul primește în fiecare octombrie, gratuit, o vizibilitate națională pentru care alte orașe plătesc campanii. Iar comunitatea care gătește zeci de mii de sarmale și strânge 1.500 de voluntari reprezintă un capital pe care niciun contract de evenimente nu îl poate cumpăra.
Prețul acestui capital se plătește însă și în spitale. Până miercuri dimineață, 1.079 de pelerini au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar 52 au ajuns la spital. În aceeași zi a anului 2024, Agerpres consemna 488 de cazuri. Pentru cei mai vârstnici dintre pelerini, un rând de 17 ore devine o problemă medicală înainte de a fi una de organizare.
Cu ce rămâne Iașul după Sfânta Parascheva
Argumente pentru
Terase, covrigării, farmacii și hoteluri pline timp de o săptămână.
Vizibilitate națională gratuită pentru oraș, an de an.
Rețea de solidaritate: 1.500 de voluntari, restaurante care donează, masă din sponsorizări.
O tradiție de 385 de ani care funcționează fără finanțare publică.
Argumente împotrivă
Cel mult unul din nouă pelerini poate dormi o noapte în oraș.
Cifrele anunțate diferă de cele numărate la raclă.
Cea mai mare cheltuială publică are loc după plecarea pelerinilor.
Peste 1.000 de intervenții medicale, după nopți întregi petrecute la rând.
Joi seara, după ce racla se întoarce în catedrală, gardurile metalice vor fi strânse de pe străzile din spatele Mitropoliei. Vineri seara, artificiile vor lumina o piață plină de ieșeni. Sâmbătă, pietonalul va arăta ca în orice altă sâmbătă de toamnă.
Întrebarea rămâne pentru restul anului: vrea Iașul să transforme pelerinajul într-o economie, după modelul Santiago de Compostela, sau acceptă că o săptămână pe an orașul aparține celor care vin să se roage și pleacă fără să lase bani în hoteluri? Ambele răspunsuri au un preț. Până acum, orașul nu a ales niciunul.
