România este, alături de Luxemburg, Danemarca și Cipru, unul dintre cele patru sisteme de educație din Uniunea Europeană care nu aveau, în anul școlar 2024–2025, niciun cadru oficial la nivel înalt pentru inteligența artificială în școli. Constatarea apare în raportul „Prieten sau dușman?”, publicat pe 22 septembrie de Comisia Europeană. Elevii români nu au așteptat regulile.
Potrivit Eurostat, doar 24,8% dintre tinerii români de 16–24 de ani au declarat în 2025 că folosesc AI generativ pentru școală sau facultate, unul dintre cele mai mici procente din UE. Media europeană e de patru din zece. În Spania, Cehia și Estonia, aproape 60%. În raport, România apare în coada clasamentului, alături de Polonia (28,6%) și Germania (17,6%).
Testele PISA 2025 arată însă altceva despre elevii de 15 ani. Aproape 40% dintre elevii români spun că folosesc chatboturi cu inteligență artificială cel puțin o dată pe săptămână pentru școală. Doar 9% spun că nu le folosesc niciodată sau aproape niciodată. Iar 31% le folosesc ca să rezume un text pe care ar fi trebuit să-l citească singuri. Cele două anchete întreabă lucruri diferite, la vârste diferite. La 15 ani, însă, chatbotul face deja parte din temele a patru elevi din zece.
18 puncte mai puțin la științe
Ultima cifră e și cea mai incomodă. În medie în UE, 31,2% dintre elevii de 15 ani folosesc frecvent AI ca să rezume textele de citit, aproape exact cât în România. Raportul Comisiei arată că acești elevi au, la științe, cu 18 puncte PISA mai puțin decât colegii care nu fac asta.
Concluzia de fond a raportului e simplă: AI-ul ajută sau strică în funcție de cum e folosit. Elevul care pune întrebări, verifică răspunsul și îl leagă de ce știe deja învață mai mult. Cel care copiază rezultatul învață mai puțin, chiar dacă tema iese bine.
Cel mai clar exemplu vine dintr-un experiment cu 839 de elevi de liceu din Turcia, citat în raport. Elevii care au primit ChatGPT standard la orele de matematică și-au îmbunătățit notele la exerciții cu 48%. Cei care au primit o versiune construită ca tutore, care dă indicii în loc de soluții, au crescut cu 127%. La testul final, dat fără niciun ajutor, cei cu tutorele au ieșit la fel ca grupul de control. Cei cu ChatGPT standard au luat cu 17% mai puțin decât elevii care nu folosiseră deloc AI.
Un alt studiu, din Statele Unite, a analizat conversațiile reale ale elevilor cu tutorele AI al Khan Academy. Doar 1% dintre interacțiuni au ajuns la nivelul de implicare care prezice învățarea. 68% au fost pasive.
Profesorii români, peste media europeană
Raportul are și o surpriză pentru România. În ancheta TALIS 2024 a OCDE, 45,8% dintre profesorii români de gimnaziu au declarat că au folosit instrumente AI, printre cele mai mari procente din UE, alături de Cehia, Polonia și Malta. Media celor 22 de țări europene analizate a fost de 31,6%. În Franța, doar 13,5%.
Pregătirea nu ține pasul. În UE, doar 29,7% dintre profesori au urmat în anul anterior anchetei un curs despre AI în predare. Dintre profesorii care nu folosesc AI, 74,3% spun că nu știu cum. Mai mult de jumătate, 55,9%, cred că AI nu ar trebui folosit deloc la clasă.
Luciana Antoci, fost inspector școlar general al Iașului și în prezent consilier de stat pentru educație în Cancelaria prim-ministrului, descria în noiembrie 2025 un dezechilibru între clasă și ce se întâmplă în afara ei:
„Noile tehnologii, incluzând inteligența artificială, sunt subutilizate în școală și suprautilizate în afara ei.”
Luciana Antoci, conferința „Educația în era Inteligenței Artificiale”, noiembrie 2025
Ea cerea atunci ca formarea inițială a profesorilor să fie „radical recalibrată” și insista că AI-ul „este doar un instrument”.
Ghidul promis „într-o săptămână, două”
Golul de reguli semnalat de Comisie are o cronologie. Pe 16 octombrie 2025, ministrul de atunci al Educației, Daniel David, anunța la Digi24 că „într-o săptămână, două vom avea un ghid de utilizare a inteligenței artificiale în învățământul preuniversitar”.
Pe 12 martie 2026, ministrul Mihai Dimian spunea despre ghid: „lucrăm în aceste zile la el”. Adăuga că „nu va fi perfect”. În iunie, Cătălin Vișan, consilier în cabinetul ministrului, era mai direct: „Nu îl avem și, realist vorbind, cel mai probabil nu îl vom avea până la finalul acestei guvernări interimare.” Până atunci, le-a recomandat școlilor ghidurile europene.
La jumătatea lui septembrie, ministrul Dimian a vorbit despre limitele inteligenței artificiale într-un discurs ținut la Universitatea de Științele Vieții din Iași. A ales versurile: „Când văcuța nu dă lapte / iar AI-ul e în zadar / ne dăm seama că-i nevoie / de un medic…”, lăsând sala să completeze rima.
Singurul ghid românesc lansat între timp nu e al ministerului. L-a publicat în iunie 2026, în versiune beta, Asociația Edu Apps, printr-un proiect PNRR de pedagogie digitală.
Luciana Antoci se opune interdicțiilor. La o dezbatere organizată pe 31 martie la Palatul Parlamentului, spunea că „nu trebuie luată în discuție nicio formă de interdicție” și că „nu avem cum să interzicem ceea ce vine către noi ca fenomen”. Tot atunci a descris sistemul care ar trebui să gestioneze schimbarea: „Educația este un sistem inerțial, greoi, conservator.”
Inteligența artificială în școli, fără date din școlile europene
Raportul Comisiei recunoaște propriile limite. Cele mai multe studii pe care se sprijină vin din afara Uniunii, iar efectul pe termen lung al AI-ului asupra competențelor de bază rămâne neclar. Autorii cer studii mari, reprezentative și pe termen lung în școlile europene.
Luciana Antoci a rezumat paradoxul cu o definiție pe care a spus că o place: „inteligența artificială știe tot, dar nu înțelege nimic”. Raportul european ajunge în același punct: instrumentul răspunde la orice, iar înțelegerea rămâne treaba elevului și a profesorului.
În iunie, ministerul anunța programe de formare pentru profesorii care predau, din această toamnă, noile discipline legate de inteligența artificială la liceu. Ghidul național care ar trebui să le spună cum s-o folosească la clasă nu a fost publicat încă.
