Între 2019 și 2024, județul Iași a redeschis cinci clădiri din patrimoniul Iașului care stăteau închise sau se degradau: casa în care se întâlnea Junimea, o casă care a găzduit DNA, fosta Chestură a Poliției din pogromul din 1941, Bojdeuca lui Creangă și Casa Dosoftei. Restaurările au costat împreună 40,97 milioane de lei, plătiți în cea mai mare parte din fonduri europene. În aceeași listă a proiectelor de cultură și patrimoniu ale Consiliului Județean stă un singur șantier care le întrece pe toate: Filarmonica „Moldova”, cu o investiție de 106 milioane de lei.
Lista proiectelor derulate de Consiliul Județean Iași între 2020 și 2026 are opt proiecte la capitolul „Cultură, recreere, religie”. Cinci sunt finalizate, unul e în lucru, iar două abia au început, împreună cu partenerii din Republica Moldova. Ele trec prin aproape toată istoria literară și muzicală a orașului, de la Eminescu și Creangă la Enescu și Sadoveanu.
În 2025, muzeele administrate de Muzeul Național al Literaturii Române Iași au avut 141.518 vizitatori, cu peste 10.000 mai mulți decât în anul anterior, potrivit președintelui Consiliului Județean, Costel Alexe. Rețeaua a crescut de la 12 la 17 muzee într-o singură zi, în iulie 2021.
„Casa cu ferestre luminate”
Casa Pogor a fost construită în 1850 de părinții lui Vasile Pogor, unul dintre fondatorii Junimii. În saloanele ei s-au adunat Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, A.D. Xenopol, Vasile Conta, Caragiale, Eminescu, Slavici și Creangă, iar casa a fost sediul revistei „Convorbiri literare”. Scriitorul G. Panu o descria cu „ferestrele toate luminate, ușile toate deschise”, de unde i-a rămas numele de „casa cu ferestre luminate”.
Restaurarea a durat din 2018 până în 2021 și a costat 6,52 milioane de lei, din Programul Operațional Regional 2014–2020. Constructorii au refăcut bolțile a două încăperi, parchetul din Sala Junimea, ușile, ferestrele și decorațiile fațadei. Au montat un lift, iar în parc au amenajat o scenă în aer liber. Muzeul s-a redeschis pe 22 martie 2022, cu o expoziție digitală și interactivă despre Junimea.
La redeschidere, Costel Alexe a spus că „acești pereți păstrează 172 de ani de tradiții, de idei și decizii politice”. Lucian Dan Teodorovici, managerul Muzeului Literaturii, a numit Casa Pogor „indiscutabil, unul dintre cele mai importante obiective de patrimoniu” ale țării.
De la sediul DNA la galeria de artă
Casa „Nicolae Gane” are una dintre cele mai ciudate biografii din oraș. A fost ridicată înainte de 1825, iar la mijlocul secolului al XIX-lea a locuit aici consulul francez Victor Place. Între 1871 și 1916 a fost casa familiei Gane. Nicolae Gane, scriitor junimist și membru al Academiei, a fost de cinci ori primar al Iașului între 1872 și 1911.
După 1948, casa a trecut prin mâinile statului. A găzduit primăria, apoi regia municipală de termoficare și, la un moment dat, Direcția Națională Anticorupție. Muzeu a devenit abia în 1993, iar după aproximativ un deceniu și jumătate a fost închisă pentru conservare.
Contractul de restaurare a fost semnat în octombrie 2019, la 5,75 milioane de lei, din care contribuția județului a fost de 116.093 de lei, adică 2%. Lucrările au durat 43 de luni. Pe 19 aprilie 2024, casa s-a redeschis ca Galeria Artei Ieșene, un muzeu dedicat artiștilor plastici ai orașului.
„Deschidem astăzi Galeria Artei Ieșene, un muzeu care înseamnă foarte mult pentru Iași pentru că așa ceva nu a mai existat.”
Lucian Dan Teodorovici, managerul Muzeului Național al Literaturii Române Iași, 19 aprilie 2024
Costel Alexe a ținut atunci să-i amintească pe junimistul devenit primar: „Îi datorăm lui Nicolae Gane sediul Teatrului Național și tramvaiul electric”.
Curtea în care s-a tras în mulțime
Cel mai mare proiect de restaurare finalizat din listă este clădirea de pe strada Vasile Alecsandri nr. 6. A fost construită în 1896 de proprietari evrei, iar în 1914 a cumpărat-o societatea „Viața Românească”, a lui Garabet Ibrăileanu și Mihail Sadoveanu. Din 1934, aici au funcționat Inspectoratul de Jandarmi și Chestura Poliției. În iunie 1941, în curtea ei au fost adunați și împușcați evreii arestați în pogromul de la Iași.
Clădirea a fost consolidată, refuncționalizată și mansardată între 2016 și 2021, cu 16,59 milioane de lei. Pe 22 iulie 2021 a fost inaugurată ca Casa Muzeelor. Găzduiește cinci muzee: al Literaturii Române, al Poeziei, al Teatrului Evreiesc din România, al Copilăriei în Comunism și Muzeul Pogromului de la Iași, deschis cu câteva săptămâni mai devreme de Institutul „Elie Wiesel” împreună cu Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington.
Lucian Dan Teodorovici a descris atunci momentul în cifre: „acum se face un salt brusc de la 12 muzee, la 17”. În 2024, Casa Muzeelor a vândut 37.486 de bilete.
„Este o fântână de piatră, nu este un jacuzzi”
Bojdeuca din Țicău e primul muzeu literar din România, deschis pe 15 aprilie 1918. Ion Creangă a locuit aici din 1872 până la moarte, în 1889, și tot aici a scris „Poveștile” și „Amintiri din copilărie”. În vara și toamna lui 1876, în casa de pe dealul Țicăului a stat și Eminescu.
Ansamblul a fost restaurat printr-un proiect transfrontalier cu Făleștiul din Republica Moldova, „Călător pe meridiane culturale”, cu o valoare totală de 8,43 milioane de lei. Potrivit Consiliului Județean, lucrările de la Țicău au costat 3,07 milioane de lei fără TVA. Casa propriu-zisă a cerut 699.461 de lei, anexa 897.466 de lei, iar amfiteatrul, aleile, taluzul și iluminatul 1,47 milioane de lei.
În noiembrie 2023, cu o lună înainte de redeschidere, imaginile cu noua grădină au aprins o polemică națională. Scriitorul Vasile Ernu a întrebat: „Cum naiba să faci o butaforie de lux total împotriva a ceea ce era locul și Creangă?”. Ministerul Culturii a trimis Corpul de control, iar Academia Română a scris o scrisoare deschisă.
Directorul Direcției Județene pentru Cultură, Bobi Apăvăloaei, a apărat lucrarea în Comisia de cultură a Camerei Deputaților: „A fost și o propunere să demolăm totul, să facem ca în epoca lui Creangă. Or, asta ar fi fost un fals istoric”. Despre fântâna din curte a adăugat: „Este o fântână de piatră, nu este un jacuzzi.” Deputatul și istoricul Alexandru Muraru a susținut și el că „restaurarea a fost necesară pentru a stopa procesul de deteriorare și pentru a păstra semnificația culturală a muzeului”.
Bojdeuca s-a redeschis pe 15 decembrie 2023. Costel Alexe le-a mulțumit atunci „tuturor ieșenilor și românilor pentru simțul civic de care au dat dovadă în această perioadă”. În 2024, Bojdeuca a vândut peste 50.000 de bilete și a rămas cel mai vizitat muzeu din Iași.
Casa care poartă numele lui Dosoftei
Casa cu arcade din apropierea Palatului Culturii a fost restaurată prima, cu 3,67 milioane de lei, din care județul a plătit 72.766 de lei, tot aproximativ 2%. S-a redeschis pe 13 decembrie 2019, cu ziduri refăcute, uși de stejar, vitrine noi, rampe de acces și un panou în Braille.
Povestea clădirii e mai complicată decât numele ei. Lista monumentelor istorice o datează în 1677, iar tradiția o leagă de tiparnița mitropolitului Dosoftei. Săpăturile arheologice din 1966–1968 au infirmat însă ideea că tipografia ar fi funcționat aici. Pagina oficială a muzeului spune că denumirea de „Casa Dosoftei” este „fără temei” și descrie clădirea ca pe o casă de negustor din secolul al XVIII-lea.
Muzeul păstrează Cazania lui Varlaam din 1643, un Apostol din 1559 și Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, din 1673. „Sunt aici lucrări deosebite, cărți în care apar pentru prima dată cuvintele limbii române”, spunea muzeograful Valentin Talpalaru la redeschidere.
Capela care a devenit sală de concerte
Cel mai scump proiect de cultură al județului este și cel mai vechi ca poveste. Ansamblul Filarmonicii „Moldova” de pe strada Cuza Vodă pornește de la Casa Alecu Balș, construită în 1815. În secolul al XIX-lea, călugărițele din ordinul Notre Dame de Sion au transformat proprietatea în institut pentru fete. Sala mare de concerte de azi, „Ion Baciu”, a fost capela institutului.
Filarmonica a dat primul concert pe 9 octombrie 1942, sub bagheta lui George Enescu, iar din 1957 are sediul pe Cuza Vodă. După 1990, Episcopia Romano-Catolică a recuperat clădirile în instanță. Reparațiile s-au oprit din lipsă de bani, iar sala mare s-a degradat până la risc de prăbușire. În 2018, ansamblul a trecut în administrarea județului pentru 22 de ani.
Contractul de execuție a fost semnat cu Iasicon pe 25 februarie 2024, la 48 de milioane de lei fără TVA, pentru 19 luni de lucru. La semnare, managerul Filarmonicii, Bujor Prelipcean, își calibra deja așteptările: „Chiar dacă lucrările nu vor fi finalizate pe parcursul a 19 luni, chiar dacă vor fi doi ani, doi ani și jumătate de lucrări, mă bucur foarte mult că Iașiul va avea în sfârșit această Filarmonică reparată”.
Pragul de doi ani și jumătate se împlinește în aceste săptămâni. Șantierul a ajuns la 57%, iar corpul de clădire de pe strada Vasile Stroescu este gata. După actualizarea devizului din octombrie 2025, investiția totală a ajuns la 106 milioane de lei cu TVA. Banii vin deocamdată din bugetul județului și urmează să fie decontați din Programul Regional Nord-Est, prin proiectul pentru zona centrală a Iașului, al cărui contract de finanțare a fost semnat pe 28 ianuarie 2026.
„Suntem conform programului și vreau să cred că anul viitor ne vom bucura, așa cum este și firesc, de un spectacol de redeschidere a sălii mari, așa cum merită Iașul nostru.”
Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, septembrie 2026
Așteptarea e mai veche decât șantierul. În 2018, directorul adjunct al Filarmonicii, Șerban Mereuță, spunea că publicul „pe care l-am pierdut sau s-a retras tocmai în lipsa unei locații adecvate, va reveni cu drag la spectacolele noastre”. Până atunci, orchestra cântă în alte săli ale orașului.
Casa lui Sadoveanu și castelul de la Hîncești
Ultimele două proiecte din listă au fost semnate în vara lui 2025, prin programul Interreg NEXT România–Republica Moldova. Primul, „IS HI Interactive Culture”, are 9,14 milioane de lei și leagă Iașul de raionul Hîncești. În Iași, banii merg la restaurarea Muzeului „Mihail Sadoveanu” din Copou. În Republica Moldova, la castelul de vânătoare din complexul Manuc Bey, proiectat în 1882 de arhitectul Alexandru Bernardazzi.
Casa cu turn are propria ei listă de locatari celebri. A ridicat-o Mihail Kogălniceanu în 1842, George Enescu a locuit aici din 1916, iar Mihail Sadoveanu a cumpărat-o în 1919. Muzeu a devenit în 1980. Proiectul transfrontalier prevede pentru ea aproximativ 790.000 de euro și se încheie în iunie 2027.
Al doilea proiect, „Routes to cultural roots”, a fost semnat pe 24 iulie 2025 și are 8,16 milioane de lei. Tot pe lista de așteptare stau două cereri de finanțare din PNRR, de 1,11 și 0,51 milioane de lei, pentru „Visit Iași”, organizația județeană de management al destinației turistice.
Patrimoniul Iașului, între muzeu și candidatură
Restaurările au schimbat felul în care orașul își povestește trecutul. În octombrie 2023, Iașul a intrat în Rețeaua orașelor creative UNESCO ca Oraș al Literaturii. Festivalul FILIT, organizat de Muzeul Literaturii și finanțat de Consiliul Județean, a adunat în 2025 peste 20.000 de participanți la aproximativ 200 de evenimente.
Următorul test e mai mare. România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, iar primele candidaturi trebuie depuse în toamna lui 2028. Iașul a mai încercat o dată, pentru 2021, și a fost eliminat din preselecție în decembrie 2015. Juriul european nota atunci că 250 dintre cele 342 de proiecte propuse de Iași erau proiecte culturale deja existente, cu costurile stabilite dinainte.
De data aceasta, orașul are mai multe case de arătat. Scriitorul Florin Lăzărescu, care face tururi literare prin Iași, a rezumat într-o frază ce leagă toate aceste clădiri: „Ne plimbăm prin Iași mânați de povești, aparent spre nicăieri. Însă poveștile duc întotdeauna undeva.”
