Sebastian Kurz, fostul cancelar al Austriei, a publicat duminică un montaj cu imagini din violențele de weekend din Franța, peste care a pus un fragment dintr-o declarație făcută în 2017 de ministrul de externe al Emiratelor Arabe Unite. Mesajul lui: Europa a fost avertizată acum aproape zece ani și nu a ascultat.
Ce spune înregistrarea din 2017
Seicul Abdullah bin Zayed Al Nahyan, ministrul de externe al Emiratelor Arabe Unite, filmat la forumul Tweeps de la Riad, în mai 2017, spune că Europa va produce tot mai mulți extremiști și teroriști din cauza lipsei de decizie și a dorinței de a fi corectă politic, iar cei care cred că înțeleg Orientul Mijlociu și islamul mai bine decât statele din regiune se înșală. Declarația se încheie cu o formulă dură, pe care o traducem ca atare: „Îmi pare rău, dar asta e pură ignoranță”.
Avertismentul a fost reluat atunci de presa internațională, cu o zi înainte de atentatul de la Manchester. În aceeași intervenție, oficialul emiratez a numit Londra, Germania, Spania și Italia și a spus că statele care nu acționează riscă să devină, în timp, incubatoare pentru terorism.
Ce susține Sebastian Kurz
În textul care însoțește montajul, fostul cancelar scrie că primării incendiate, magazine jefuite și violențe brutale în Franța și în alte state europene seamănă tot mai puțin cu niște proteste ale elevilor și tot mai mult cu imagini dintr-un război civil.
Kurz susține că în spatele violențelor stă o alianță între extremiști de stânga și islamul politic, pe care îi descrie drept adversari ai societății deschise. În opinia lui, ce se vede acum e rezultatul a aproape două decenii de politici de migrație eșuate, iar Ungaria, criticată ani la rând pentru linia ei dură, are azi, alături de Polonia și Cehia, capitale liniștite. Fostul cancelar avertizează că, fără o schimbare de direcție, aceleași imagini vor ajunge la Berlin, Viena și München.
Sebastian Kurz a condus guvernul de la Viena între 2017 și 2019 și apoi în 2020 și 2021, cu o linie restrictivă pe migrație. A demisionat în octombrie 2021, pe fondul unei anchete de corupție, și a trecut în mediul privat, de unde comentează frecvent politica europeană.
Ce s-a întâmplat, de fapt, în weekend
Sâmbătă, 17 octombrie, între 550.000 și 800.000 de oameni au ieșit în stradă în Franța. Bilanțul a ajuns la 2.400 de persoane reținute în zilele următoare, un deces, peste 500 de agenți de ordine răniți, primăria din Limoges distrusă de flăcări și un adolescent de 17 ani grav rănit la Saint-Étienne. În Italia, mobilizarea „Italia in Piazza” a scos mii de oameni în 13 orașe, iar peste 60 de tineri au fost reținuți, mulți dintre ei minori.
Cine era, totuși, în stradă
Jurnalistul Moise Guran a explicat weekendul prin ceea ce el numește criza generației Z: patru presiuni suprapuse, de la anii de izolare din pandemie și distanța dintre rețelele sociale și realitatea economică, până la inteligența artificială care taie joburile de început de carieră. Analiza lui, pe larg, aici.
Cele două citiri nu se exclud complet, dar duc în direcții diferite de politici publice: una cere control pe migrație, cealaltă cere reforme în școală, în piața muncii și în reglementarea rețelelor sociale. Ce se vede deocamdată în Franța și în Italia e că guvernele încearcă să restabilească ordinea, în timp ce piețele financiare cer restrângerea cheltuielilor bugetare.
