O recentă luare de poziție a Serviciului Român de Informații (SRI) la adresa fostului premier Ludovic Orban a provocat o reacție vehementă din partea deputatului Alexandru Muraru. Fost membru al Comisiei parlamentare pentru controlul activității SRI și actual președinte al comisiei similare pentru un alt serviciu de informații, Muraru consideră că intervenția publică a SRI reprezintă „un atac disproporționat” care pune sub semnul întrebării neutralitatea instituției.
Într-o declarație publică dură, Alexandru Muraru atrage atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă implicarea serviciilor secrete în disputele politice. Acesta susține că reacția SRI la declarațiile lui Ludovic Orban depășește cadrul comunicării instituționale și intră pe un teritoriu periculos pentru o democrație.
„Declarația SRI de ieri este o eroare gravă și o ieșire instituțională impardonabilă, aproape fără precedent. Serviciile de informații nu trebuie să intre în războaie publice cu oamenii politici!”, a subliniat deputatul.
El a explicat că, deși politicienii fac adesea declarații de toate felurile, instituțiile de forță trebuie să aibă o cu totul altă conduită: „Misiunea SRI nu este să se războiască public cu un om politic sau altul, să distribuie certificate de responsabilitate politică ori să sancționeze retorica unor foști sau actuali demnitari. Misiunea sa este să apere securitatea națională, statul și cetățenii României.”
Acuzații de dublu standard și tăcere selectivă
Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate de deputat este contrastul dintre promptitudinea cu care SRI i-a răspuns lui Ludovic Orban și tăcerea instituției în fața altor crize majore.
Muraru amintește de dezvăluirile făcute de fostul ministru Dan Vîlceanu într-un documentar Recorder, privind presupusa implicare a conducerii SRI în formarea unui guvern. „Unde a fost atunci indignarea publică a SRI? Unde au fost comunicatele despre acuzații nefondate și despre afectarea prestigiului instituției?”, a întrebat acesta.
În mod similar, deputatul sancționează tăcerea instituțională dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. El atrage atenția că nu a existat o reacție atunci când SRI a fost acuzat „în spațiul public că nu a prevenit ascensiunea extremismului politic” sau că nu a putut contracara „operațiunile de influență și manipulare care au favorizat candidatura lui Călin Georgescu”.
„În asemenea împrejurări, când erau puse în discuție chestiuni esențiale pentru democrația românească, nu am remarcat aceeași disponibilitate a SRI de a intra într-o confruntare publică atât de categorică. Și atunci, de ce acum? De ce această promptitudine, această iritare și acest limbaj neobișnuit de agresiv împotriva unui fost prim-ministru, Ludovic Orban, care astăzi conduce un partid neparlamentar?”, se întreabă Muraru, avertizând că selectivitatea reacțiilor publice devoalează „standarde diferite, în funcție de persoana care formulează criticile și de contextul politic”.
Depășirea limitelor comunicării instituționale
Din perspectiva expertizei sale parlamentare, Alexandru Muraru subliniază diferența esențială dintre clarificarea unor informații factuale și participarea la o polemică. Faptul că un serviciu de informații ajunge să califice discursul unui politician drept „suburban” și să îi interpreteze motivele înseamnă, în opinia sa, că instituția a „părăsit registrul comunicării instituționale”.
„Cu cât o instituție dispune de mai multă putere, cu atât obligația sa de autocontrol trebuie să fie mai mare”, a declarat deputatul, explicând că serviciile trebuie să accepte criticile publice și controlul democratic. „Într-o democrație, puterea unui serviciu de informații nu se măsoară prin capacitatea de a intimida discursul critic, ci prin profesionalismul cu care își îndeplinește atribuțiile fără să intre în competiție cu actorii politici.”
De asemenea, parlamentarul consideră nedrept ca astfel de comunicări să afecteze imaginea „miilor de profesioniști ai SRI care își îndeplinesc atribuțiile cu discreție, responsabilitate și loialitate față de statul român”, transformându-i indirect în participanți la polemici politice.
Apel la responsabilitate din partea conducerii
În finalul materialului, Alexandru Muraru face un apel direct către șefii Serviciului Român de Informații: „Conducerea SRI trebuie să explice cine a autorizat acest mesaj, care a fost rațiunea sa instituțională și dacă au fost evaluate consecințele asupra percepției publice privind neutralitatea Serviciului.”
„Serviciile de informații trebuie să inspire respect prin ceea ce fac pentru securitatea României, nu să pretindă respect prin comunicate împotriva celor care le critică. Iar într-o democrație, neutralitatea politică nu este doar o obligație legală. Este o condiție esențială a legitimității acestor instituții”, a concluzionat Muraru.
