Dan Niță, primarul din comuna Miroslava, contestă mutarea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară în Moara de Vânt și cere argumente pentru schimbare, a spus el într-un interviu la ZDI TV.
Institutul, numit și Institutul Inimii, este planificat pe 12 hectare lângă viitoarea autostradă A8, în Miroslava. În vizita de la Iași din 24 octombrie, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că ministerul preia proiectul. Ulterior, ministrul a spus că nu exclude mutarea lui în Moara de Vânt, unde se construiește Spitalul Regional de Urgență. O decizie finală nu a fost luată.

Ce cere primarul din comuna Miroslava pentru Institutul Inimii
Niță spune că cine propune mutarea trebuie să o și argumenteze: „Haideți să lăsăm politica la o parte și să vedem din punct de vedere logic”. Despre idee a răspuns: „Așa, după mine, aș muta comuna Miroslava pe Lună”.
Primarul spune că comuna a pus la dispoziție cele 12 hectare și a dus utilitățile în zonă, o cheltuială pe care a suportat-o ea. „Eu am fost singurul din cei patru parteneri care m-am ținut de cuvânt”, a spus el. Partenerii din acordul semnat în 2020 sunt Ministerul Sănătății, Consiliul Județean Iași, Primăria Miroslava și Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași.
Niță estimează că spitalul ar avea între 3.000 și 4.000 de angajați. El spune că spitalul „este un spital al zonei istorice Moldova” și că în Moara de Vânt accesul rutier pentru ambulanțe e greu.
Președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a spus pe 29 octombrie că o mutare ar cere studiu de fezabilitate, proiect tehnic și avize noi și ar bloca lucrarea cel puțin trei ani. Consiliul a cerut ministerului să preia proiectul, exclus de pe lista PNRR, și a investit peste 3 milioane de lei în documentație.
Cât crește comuna Miroslava
Noul plan urbanistic general (PUG), documentul care arată unde se poate construi, propune un intravilan de aproximativ 4.500 de hectare. Suprafața era de 1.300 de hectare în 2008 și de peste 3.000 în 2011, potrivit TeleM Regional.
Primarul estimează că populația crește cu 4.000–4.500 de locuitori pe an și spune că primăria nu poate face față cererii de școli, grădinițe și servicii. Prioritățile lui sunt asfaltarea drumurilor și trotuarele.


