Indicatorul de mortalitate infantilă în România a înregistrat o creștere în anul 2024, ajungând la 6,6 decese la mia de copii născuți vii, după o perioadă de relativă stagnare. În contextul în care alocările din Produsul Intern Brut (PIB) pentru sănătate se situează la 5,2%, statisticile indică un număr de 952 de copii decedați înainte de a împlini vârsta de un an. Datele oficiale relevă o corelație directă între nivelul finanțării infrastructurii sanitare, capacitatea de dotare a maternităților și ratele de supraviețuire neonatală, evidențiind totodată disparități semnificative între regiunile țării.
Datele comparative la nivel european arată că România se plasează printre statele cu cele mai scăzute procente din PIB alocate sănătății, depășind doar Ungaria (4,7%) și Malta (5%).
Efectul acestor alocări bugetare se reflectă în indicatorii de supraviețuire. O analiză comparativă cu statele care direcționează procente superioare către sistemul medical indică următoarele diferențe:
- România: 5,2% din PIB alocat sănătății – rata mortalității infantile este de 6,6 la mie.
- Austria: 9,5% din PIB alocat sănătății – rata mortalității infantile este de 3,1 la mie.
- Cehia: 9% din PIB alocat sănătății – rata mortalității infantile este de 2,3 la mie.
În timp ce media Uniunii Europene este de 3,5 decese la mia de nașteri vii, valoarea înregistrată în România este aproape dublă. Bugetul disponibil influențează direct capacitatea unităților medicale de a achiziționa și întreține aparatura necesară monitorizării și susținerii funcțiilor vitale pentru nou-născuții prematuri sau cu patologii severe.
Disparități regionale și presiunea pe centrele medicale din Moldova
Rata de supraviețuire a nou-născuților variază în funcție de infrastructura medicală disponibilă la nivel județean. Zonele care raportează cele mai scăzute rate ale deceselor sub un an beneficiază de centre universitare și o rețea sanitară mai dezvoltată: Municipiul București (3,30 la mie), Olt (3,40), Ilfov (4,00) și Tulcea (4,20).
La nivel național, județele cu o infrastructură sanitară deficitară raportează indicatori mai ridicați ai mortalității infantile:
- Mureș – 13,00 la mie
- Ialomița – 12,70 la mie
- Suceava – 10,70 la mie
- Satu Mare – 9,90 la mie
- Botoșani – 9,80 la mie
Prezența județelor Suceava și Botoșani în acest segment statistic generează o presiune constantă pe centrele regionale de nivel III din Iași. Cazurile severe din regiunea Moldovei necesită frecvent transferul către maternitățile ieșene, iar distanța și disponibilitatea ambulanțelor specializate de terapie intensivă neonatală reprezintă factori determinanți în prognosticul medical al sugarului.
Analiza diagnosticelor care au condus la cele 952 de decese înregistrate în 2024 indică principalele vulnerabilități:
- 220 de decese au fost provocate de afecțiuni ale aparatului respirator.
- 208 au fost asociate anomaliilor cromozomiale și malformațiilor congenitale.
- 33 au survenit în urma unor boli infecțioase și parazitare.
Conform rapoartelor medicale de specialitate, o parte dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin creșterea accesului gravidelor la servicii de monitorizare prenatală și prin dotarea corespunzătoare a secțiilor de neonatologie cu echipamente de suport respirator performante, necesare intervenției imediate post-partum.
Intervenția sectorului neguvernamental în dotarea spitalelor
În contextul bugetelor de stat limitate, dotarea secțiilor de terapie intensivă neonatală (TIN) este susținută periodic prin inițiative ale sectorului neguvernamental. Organizația Salvați Copiii România a înregistrat solicitări oficiale de sprijin din partea a 35 de unități medicale pentru anul 2026.
Aceste spitale au documentat un necesar de mese de resuscitare, incubatoare, ventilatoare de suport respirator și lămpi de fototerapie. Valoarea echipamentelor solicitate este estimată la peste 3.000.000 de euro, o sumă care depășește liniile de finanțare actuale ale respectivelor instituții sanitare. Pentru a acoperi aceste solicitări, organizația colectează fonduri prin mecanismul de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit, sumele fiind transformate în achiziții directe de echipamente medicale.
Programe de monitorizare pe termen lung și investiții
Intervențiile sectorului ONG includ atât achiziția de aparatură, cât și reabilitarea infrastructurii. Începând cu anul 2010, prin programul „Fiecare Copil Contează”, organizația a asigurat dotarea a 296 de unități medicale la nivel național, furnizând 4.100 de echipamente printr-o investiție cumulată de peste 21 de milioane de euro. Un proiect recent este reabilitarea Secției de Terapie Intensivă, a Blocului Operator și a Secției Obstetrică-Ginecologie 4 din cadrul Maternității Polizu, lucrări finalizate în 2025 cu un cost de 3.600.000 de euro.
Pe lângă componenta de infrastructură, organizația a implementat un program pilot în cinci maternități de nivel III pentru monitorizarea post-externare a copiilor născuți prematur. Acest program asigură evaluarea dezvoltării neurologice și este completat de servicii de asistență psihologică perinatală destinate mamelor, adăugând o componentă de prevenție pe termen lung la serviciile medicale de bază.
Sursa foto Salvați Copiii
