Proiectul legislativ care prevede creșterea vârstei minime pentru accesul la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani a fost respins marți de la includerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Deputatul PNL Alexandru Muraru acuză o coordonare prin vot între parlamentarii PSD și AUR pentru amânarea acestei inițiative, susținând că actuala legislație expune tinerii la riscul adicției.
Decizia procedurală din Parlament menține pragul legal la 18 ani, permițând în continuare accesul imediat al tinerilor majori în sălile de pariuri și cazinouri. Inițiativa legislativă susținută de PNL pleacă de la premisa că tinerii de 18 ani nu dețin maturitatea financiară necesară pentru a gestiona riscurile asociate pariurilor. Alexandru Muraru a criticat dur decizia de a respinge dezbaterea, argumentând că statul are datoria de a interveni legislativ.
„Vorbim despre o măsură simplă și necesară. La 18 ani, foarte mulți tineri sunt încă la început de drum, fără stabilitate financiară, fără experiență și mult mai expuși presiunii unei industrii care știe exact cum să transforme vulnerabilitatea în profit”, a declarat deputatul.
Potrivit parlamentarului, limitarea expunerii timpurii reprezintă un pas obligatoriu pentru reducerea cazurilor de adicție în rândul tinerilor aflați la tranziția spre viața de adult.
„Creșterea vârstei la 21 de ani ar însemna mai multă protecție pentru tineri, mai puțină expunere timpurie la dependență și un semnal clar că statul nu stă deoparte când jocurile de noroc ajung să distrugă vieți și familii”, a adăugat Alexandru Muraru.
De ce este critic pragul de 18 ani
Dincolo de declarațiile politice, datele privind vulnerabilitatea tinerilor sunt confirmate de specialiștii în adicții. La 18 ani, mecanismele de evaluare a riscurilor pe termen lung sunt încă în dezvoltare, ceea ce facilitează instalarea dependenței.
Efectele documentate ale accesului timpuriu la jocuri de noroc includ fenomene cu impact social direct:
- Îndatorarea rapidă: Tinerii apelează frecvent la împrumuturi informale sau la instituții financiare nebancare (IFN) pentru a-și susține activitatea.
- Presiunea pe bugetul familiei: Pierderile financiare sunt transferate, în cele mai multe cazuri, către părinți.
- Afectarea parcursului educațional: Resursele de timp și atenție sunt deturnate, generând absenteism sau abandon universitar.
Pe fondul respingerii proiectului, Alexandru Muraru a lansat o serie de acuzații politice directe, interpretând votul de marți drept o acțiune asumată împotriva politicilor de protecție socială. El a catalogat acțiunea comună a parlamentarilor PSD și AUR drept un semnal negativ pentru societate.
„PSD și AUR au ales să blocheze dezbaterea. Această aliere dintre cele doua partide care a dărâmat singurul guvern reformator din ultimele decenii rămâne una toxică pentru societatea românească și încurajează fenomene sociale periculoase”, a concluzionat Muraru.
