Adăposturile civile din municipiul Iași se află într-o stare critică, peste 90% dintre buncărele din administrarea publică fiind nefuncționale din cauza degradării avansate și a unui vid legislativ prelungit. În contrast direct cu standardele de securitate riguroase aplicate în state precum Finlanda, unde protecția civilă reprezintă o prioritate națională absolută, sistemul din Iași lasă sute de mii de locuitori fără nicio plasă de siguranță reală în fața unor potențiale urgențe majore. adăposturile civile
În contextul geopolitic actual, marcat de conflictul de la granița României și de avertismentele venite din partea serviciilor de securitate europene privind riscurile de securitate, subiectul stării adăposturilor civile scoate la iveală o vulnerabilitate cronică. Datele centralizate de Instituția Prefectului și rapoartele Ministerului Afacerilor Interne arată că, pe raza municipiului Iași, există în total 186 de adăposturi antiaeriene. Dintre cele 122 de spații aflate teoretic în subordinea administrației publice sau a statului, doar 10 sunt declarate operative, având o capacitate cumulată de a adăposti 1.389 de persoane. Restul de 112 locații publice sunt în prezent nefuncționale, privând comunitatea de o capacitate de adăpostire de aproape 10.000 de locuri.
Spre deosebire de sectorul public, situația din mediul privat prezintă indicatori marginal maiferi, dar insuficienți: din cele 64 de adăposturi amenajate conform reglementărilor legale în subsolurile noilor ansambluri rezidențiale și ale clădirilor de birouri, 58 sunt complet operaționale și pot oferi refugiu pentru peste 7.000 de persoane. Per total, capacitatea de adăpostire la nivelul întregului județ Iași atinge abia 19.000 de locuri, un nivel infim raportat la populația zonei metropolitane.
Modelul Finlandez: O cultură a securității și a adăpostirii universale
În timp ce la Iași și în România autoritățile se confruntă cu blocaje birocratice și subsoluri uitate, statul finlandez tratează apărarea civilă cu o rigurozitate milimetrică, fiind considerat un lider global în materie de reziliență societală.
În Finlanda, legislația obligă la amenajarea de adăposturi robuste în aproape toate clădirile rezidențiale și comerciale noi care depășesc o anumită suprafață. Aceste buncăre nu sunt simple subsoluri de bloc, ci adevărate structuri de beton armat proiectate să reziste la unde de șoc masive, atacuri chimice, biologice sau nucleare, fiind dotate cu sisteme autonome de ventilație cu filtre NBC (nucleare, bacteriologice, chimice), rezerve de apă, grupuri electrogene și spații de locuit temporar.
Mai mult, strategia finlandeză garantează prin lege spațiu de adăpostire pentru întregimea populației țării – peste 5 milioane de locuri pregătite în permanență, verificate periodic și menținute în stare de operativitate maximă, indiferent dacă este vorba despre buncăre publice subterane de mari dimensiuni săpate în stâncă sau de adăposturile din blocuri.
Adăposturile civile și taxa specială de la Iași
Pentru a contracara acest deficit istoric de siguranță, Primăria Municipiului Iași a implementat, începând cu 1 ianuarie 2025, o taxă specială pentru apărarea locală antiaeriană, stabilită prin HCL nr. 373/2024. Prin acest mecanism financiar, fiecare proprietar de locuință achită 2% din impozitul anual pe clădire (dar nu mai puțin de 10 lei), în timp ce dezvoltatorii imobiliari care ridică proiecte mai mici plătesc o cotă de 0,2% din valoarea autorizației de construire.
Estimările municipalității vizau încasări anuale de aproximativ 1,5 milioane de lei, fonduri direcționate spre reparații capitale ale structurii de rezistență, modernizarea sistemelor de ventilație și refacerea căilor de acces. Cu toate acestea, ritmul investițiilor rămâne extrem de lent, un prim lot de doar 10 adăposturi aflându-se în prezent în faza de aprobare a documentației tehnice pentru reparații, în timp ce restul de peste 100 de locații publice rămân în paragină.
Principalele obstacole invocate de autorități sunt legate de regimul juridic incert al blocurilor construite înainte de 1989. Subiectul a fost abordat și la nivel parlamentar, în urma unei interpelări formulate de deputatul de Iași Alexandru Muraru către conducerea Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Răspunsul oficial a admis că, odată cu privatizarea masivă a locuințelor, statutul subsolurilor nu a fost clar definit, creând un vid legislativ în care primăria încasează taxe de la cetățeni, dar se lovește de imposibilitatea legală de a aloca fonduri publice pentru reabilitarea unor spații a căror proprietate exactă rămâne incertă între domeniul public și cel privat.
