Din cele 1.622 de proiecte excluse sau blocate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la nivel național – reprezentând o gaură imensă de aproximativ 4 miliarde de euro din fonduri europene – Municipiul Iași ocupă un loc notabil pe „Lista rușinii”. Închiderea oficială a programului la data de 31 august 2026 oferă o radiografie dură a discrepanței dintre promisiunile politice și capacitatea administrativă reală a autorităților locale.
În anul 2021, în plină febră a lansării PNRR, primarul Mihai Chirica anunța triumfal că municipalitatea va propune investiții majore, cu o valoare cumulată colosală de 2,3 miliarde de euro. Cinci ani mai târziu, bilanțul oficial arată că Primăria Iași a reușit să finalizeze doar 25 de proiecte, atrăgând o finanțare totală de 133 de milioane de euro. Adică un procent infim față de ținta setată inițial.
Lista rușinii ieșene: Proiectele majore care au rămas doar machete pe hârtie
O analiză detaliată a proiectelor anunțate în 2021 și a celor care au eșuat în a primi sau a păstra finanțarea PNRR arată că Iașul a ratat șansa istorică de a-și moderniza radical infrastructura, sănătatea și transportul. Zeci de planuri ambițioase au dispărut în neantul birocratic:
Cel mai sonor eșec este, fără îndoială, Trenul Metropolitan, un proiect estimat la 1,4 miliarde de euro, care ar fi trebuit să revoluționeze conectivitatea județului, dar care a rămas la stadiul de idee. În aceeași categorie intră proiectul de relocare a depourilor pentru tramvaie și autobuze pe platforma fostului combinat Fortus (75,9 milioane de euro), modernizarea sistemului de alimentare cu energie electrică a tramvaielor (63 milioane de euro) și înființarea unei rețele de 50 de troleibuze cu autonomie extinsă (40,7 milioane de euro).
Iașul a ratat ocazia de a construi Institutul Creierului (o investiție de 48 de milioane de euro), precum și un Centru regional de cercetare pentru inteligență artificială (10 milioane de euro) și un Parc tehnologic și industrial pentru tehnologii creativ-inovative (41,5 milioane de euro).
Soluțiile pentru traficul infernal au rămas nefinanțate. Proiectul pentru construirea unui pasaj subteran pe strada Anastasie Panu (43 milioane de euro), pasajele supraterane din Podu Roș (14,6 milioane de euro) și o rută alternativă spre Bucium cu trei poduri și un pasaj (26 milioane de euro) au fost ratate. Mai mult, șase parcări de tip Park&Ride (25 milioane de euro) și mai multe parcări subterane „verzi” la UMF, rond CUG și Parcul Ciurchi (25 milioane de euro) nu au mai prins fonduri.
Deși se promiteau 100 de kilometri de piste de biciclete (7,1 milioane de euro), amenajarea plajei din Nicolina (4,6 milioane de euro) sau crearea de oaze de verdeață pe terenuri degradate (13,6 milioane de euro), ieșenii nu vor beneficia de aceste investiții din bani europeni.
„Planul B”: Împrumuturi și bugete locale în loc de bani gratuiți de la Bruxelles
Când finanțarea prin PNRR s-a dovedit o iluzie din cauza ritmului lent de implementare și a cerințelor stricte, Primăria Iași a fost nevoită să recurgă la soluții de avarie, îndatorând orașul sau apelând la fonduri de stat.
De exemplu, modernizarea Depoului Dacia a pierdut o finanțare de aproape 10 milioane de euro din PNRR pentru digitalizare, iar astăzi proiectul se realizează exclusiv printr-un credit contractat de la BERD, cu o valoare ajunsă la 26 de milioane de euro (dublu față de estimarea inițială). Modernizarea CET II (96 milioane de euro) și reabilitarea Școlii Normale „Vasile Lupu” (10 milioane de euro) au fost salvate „pe ultima sută de metri” prin fonduri guvernamentale, în timp ce lucrări precum modernizarea parcului din fața Teatrului Național (6 milioane de euro) sau reabilitarea Pieței Unirii au ajuns să pună presiune pe bugetul local. Singura investiție majoră de infrastructură salvată pe un alt program european (Programul Regional Nord-Est) este reabilitarea liniei de tramvai BCU – Triumf (5,7 milioane de euro).
Ce a reușit Primăria Iași să implementeze concret (Cele 133 milioane de euro)
În ciuda sumedeniei de eșecuri, administrația a reușit să ducă la bun sfârșit 25 de contracte, a căror valoare însumează 133 de milioane de euro. Aproape jumătate din această sumă (60 de milioane de euro) a fost absorbită de transportul public. Chiar și aici, planul s-a redus drastic: dacă în 2021 edilul promitea 60 de tramvaie lungi și 20 de autobuze (un plan de 200 de milioane de euro), realitatea de astăzi numără doar 18 tramvaie Bozankaya și 25 de autobuze electrice Karsan.
Domeniul educației a reprezentat, de fapt, cel mai stabil sector în absorbția banilor din PNRR la Iași. Municipalitatea a decontat peste 26 de milioane de euro pentru reabilitarea termică a 21 de unități școlare (inclusiv Colegiile „Mihai Eminescu” și „Dimitrie Leonida”), a atras 20 de milioane de euro pentru dotarea școlilor cu mobilier și echipamente IT și alte 9 milioane de euro prin componenta „școli verzi”. Lista este completată de construcția unor locuințe pentru tineri în situații de risc (15 milioane de euro) și instalarea a 150 de insule ecologice digitalizate (5 milioane de euro).
Context național: O boala administrației românești
Eșecul atragerii marilor sume la Iași oglindește perfect dezastrul național. O investigație comună realizată de Info Sud-Est, Átlátszó Erdély, Monitorul de Botoșani și Context.ro a dezvăluit că, la nivel de țară, s-au pierdut finanțări de 4 miliarde de euro (14% din valoarea PNRR).
De la metroul din Cluj-Napoca (finanțare retrasă de Comisia Europeană din cauza modificărilor neregulamentare ale licitației, ignorate de administrația condusă de Emil Boc) până la investițiile eșuate ale Apelor Române în baraje, incompetența în gestionarea achizițiilor publice a dictat ritmul absorbției. Spitale uriașe, cum sunt Spitalul de Urgență București, noul spital de la Oradea sau Spitalul Județean Neamț, au fost scoase rând pe rând din PNRR și mutate pe alte programe. Odată cu aplicarea Legii închiderii PNRR la 31 august 2026, administrațiile locale care nu își vor finaliza proiectele până în decembrie 2026 din fonduri proprii riscă să dea înapoi și banii pe care deja i-au cheltuit, transformând oportunitatea PNRR într-o veritabilă gaură în bugetele locale.
