Consiliul Județean Iași a semnat, din 2020 încoace, contracte de finanțare de aproape 1,6 miliarde de lei și a dat în folosință 23 de proiecte de investiții. Tot în această perioadă a depus la evaluare alte proiecte care valorează peste trei miliarde de lei, aproape dublul, pentru care așteaptă semnarea contractelor de finanțare. Bilanțul investițiilor județene are, așadar, două fețe: ce s-a construit și ce urmează a se pune în practică pe baza proiectelor mature depuse, cu documentațiile gata.
Banii au mers, în acești șase ani, în șapte direcții mari: drumuri, spitale, cultură, școli, mediu, asistență socială și un parc industrial. Cele mai multe proiecte țin de sănătate, dar cei mai mulți bani au intrat în infrastructura rutieră. Iar cele mai scumpe investiții, două spitale noi de câteva miliarde de lei, nu au trecut deocamdată de faza de proiect.
Proiecte gata, proiecte în lucru și proiecte pe hârtie
Investițiile Consiliului Județean se împart în două categorii diferite. Prima cuprinde 41 de proiecte cu finanțare deja semnată: 23 sunt terminate, iar 18 sunt încă în execuție. A doua adună 10 proiecte care nu au bani asigurați, aflate în evaluare, admise la finanțare sau în precontractare.
Privite împreună, proiectele cu finanțare semnată valorează, ca parte care revine efectiv județului, circa 1,6 miliarde de lei. Dacă se adaugă și sumele care revin altor autorități locale sau partenerilor din proiectele comune, valoarea totală urcă spre 2,5 miliarde de lei. Diferența arată că unele proiecte mari sunt împărțite între mai mulți beneficiari.
Valoarea totală nu înseamnă banii județului
O nuanță importantă apare la axele rutiere strategice și la proiectele transfrontaliere. Aici, valoarea din contractul de finanțare acoperă mai multe județe sau mai mulți parteneri, iar partea Iașului este uneori mult mai mică decât totalul.
Exemplul cel mai clar este Axa rutieră strategică Botoșani-Iași, finalizată la finalul lui 2023, cu o valoare totală de circa 538 de milioane de lei, din care cota Județului Iași este de doar 30,2 milioane de lei. La celălalt capăt, Axa Iași-Suceava are o valoare totală de aproximativ 642 de milioane de lei, din care partea Iașului urcă la 326,6 milioane de lei.
La fel, la reabilitarea Filarmonicii Moldova, valoarea totală se apropie de 145 de milioane de lei, dar contribuția județeană este de 89,4 milioane de lei. Pentru a nu umfla efortul propriu, toate calculele pe capitole de mai jos folosesc partea care revine Județului Iași, nu valoarea totală.
Cât s-a finalizat și cât e încă în șantier
Din cele 41 de proiecte cu finanțare semnată, 23 sunt finalizate, cu o valoare cumulată a părții județene de aproximativ 425 de milioane de lei. Restul de 18 sunt în curs și concentrează cea mai mare parte a banilor, circa 1,18 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, aproape trei sferturi din efortul financiar propriu se află încă în execuție.
Ritmul recepțiilor spune și el ceva. Anul de vârf a fost 2023, cu 9 proiecte finalizate, urmat la distanță de 2020, 2024 și 2026. Concentrarea din 2023 corespunde termenului de închidere a ciclului de fonduri europene 2014-2020, când majoritatea proiectelor pe Programul Operațional Regional trebuiau finalizate.
Aproape jumătate din banii proprii merg pe drumuri
La capitolul Transporturi sunt doar cinci proiecte, dar ele adună cei mai mulți bani: aproape 782 de milioane de lei din partea județului, adică jumătate din tot efortul propriu. Explicația stă în două lucrări de anvergură.
Prima este Centura Ușoară de Ocolire a Municipiului Iași, cu o valoare de circa 417,8 milioane de lei, în curs de execuție, finanțată prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027. A doua este Axa rutieră strategică Iași-Suceava, cu partea județeană de 326,6 milioane de lei, aflată în fază de finalizare. La acestea se adaugă Axa Botoșani-Iași, deja finalizată, asistența tehnică pentru Centura Ușoară și modernizarea drumului județean DJ 249A, pe sectorul dintre Mânzătești și Ungheni, aflată în lucru.
Sănătatea, cele mai multe proiecte
Dacă transporturile domină la bani, sănătatea domină la număr: 18 proiecte, cu o parte județeană de circa 462 de milioane de lei. Este cel mai divers capitol.
Cel mai mare proiect finalizat aici este reabilitarea și modernizarea Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria”, în valoare de aproape 134,6 milioane de lei, recepționat la finalul lui 2023. Un grup consistent de proiecte pe PNRR a vizat dotarea spitalelor pentru reducerea riscului de infecții, la „Elena Doamna”, Pneumoftiziologie, „Sfânta Maria” și „Cuza Vodă”, cu recepții în 2026. Tot pe PNRR au intrat investițiile în infrastructura digitală a spitalelor de Pneumoftiziologie și de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva”.
O componentă importantă o formează consolidările seismice. Corpul C1 al Spitalului de Pneumoftiziologie are un proiect de peste 65 de milioane de lei prin programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic, iar clădirea „Secția Pașcanu” a aceluiași spital, altă lucrare de circa 58,6 milioane de lei. Prin ciclul vechi de fonduri au fost finalizate ambulatoriile integrate, dotarea împotriva Covid-19 și sistemul de detectare și alarmare la incendiu în spitale. Prin noul Program Sănătate 2021-2027 au început dotarea laboratoarelor de microbiologie și extinderea Unității Funcționale Regionale de Urgență de la Spitalul „Sfânta Maria”.
Cultura: Filarmonica și o salbă de muzee
Capitolul Cultură, recreere, religie cuprinde opt proiecte, cu o parte județeană de aproximativ 148 de milioane de lei. Piesa centrală este reabilitarea Filarmonicii Moldova, în curs, cu o contribuție județeană de 89,4 milioane de lei.
În jurul ei, Consiliul Județean a restaurat un șir de muzee: Muzeul „Sfântul Ierarh Dosoftei Mitropolitul”, recepționat încă din aprilie 2020, Muzeul „Vasile Pogor” în 2022, clădirea monument istoric de pe strada Vasile Alecsandri numărul 6 în 2021, Muzeul „Nicolae Gane” în 2023 și Muzeul „Ion Creangă” printr-un proiect transfrontalier finalizat tot în 2023. Alte două proiecte de cooperare cu Republica Moldova, „IS HI Interactive Culture” și „CBC Routes to cultural roots”, sunt în derulare.
Învățământ: două proiecte mari, ambele pe PNRR
La educație sunt doar două proiecte, dar cu greutate: dotarea unităților de învățământ preuniversitar cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale, în valoare de aproape 99,7 milioane de lei, și achiziția de microbuze electrice pentru elevi, de circa 35,9 milioane de lei. Ambele sunt finanțate prin PNRR și ambele sunt în curs, adică livrarea către școli era în desfășurare.
Mediu, parc industrial și asistență socială
La protecția mediului sunt trei proiecte. Fazarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, în valoare de circa 36,7 milioane de lei, a fost finalizată în 2020. Rețeaua de stații de reîncărcare pentru vehicule electrice, de circa 6,5 milioane de lei, este în curs, iar în paralel se pregătește un proiect mai amplu de modernizare a sistemului de deșeuri, pentru trecerea la economia circulară.
Separat, la acțiuni economice, Parcul Industrial de la Lețcani va fi realizat din buget local, cu o valoare de circa 25,7 milioane de lei, La asistență socială, un singur proiect pe PNRR vizează eficientizarea energetică și refuncționalizarea unui pavilion al Centrului de servicii sociale Târgu Frumos, de aproximativ 5,3 milioane de lei.
| Capitol | Proiecte | Cotă Județ (mil. lei) |
|---|---|---|
| Transporturi | 5 | 782,5 |
| Sănătate | 18 | 461,8 |
| Cultură, recreere, religie | 8 | 147,6 |
| Învățământ | 2 | 135,6 |
| Protecția mediului | 3 | 43,3 |
| Acțiuni economice (parc industrial) | 1 | 25,7 |
| Asistență socială | 1 | 5,3 |
| Administrativ și altele | 3 | 2,3 |
| Total | 41 | 1.604,1 |
De unde vin banii: două cicluri europene și PNRR
Sursele de finanțare arată tranziția dintre două perioade de programare. Cei mai mulți bani proprii, peste 620 de milioane de lei, provin din Programul Operațional Regional 2014-2020, ciclul care se închidea în 2023. Al doilea pilon, cu peste 500 de milioane de lei, este noul Program Regional Nord-Est 2021-2027, din care se finanțează Centura Ușoară și Filarmonica. PNRR aduce circa 201 milioane de lei, concentrați pe dotări de spitale, echipamente pentru școli și microbuze electrice.
La distanță urmează bugetul de stat, prin programul de consolidare seismică, cu peste 65 de milioane de lei, Programul Operațional Infrastructura Mare pentru deșeuri, cu circa 37 de milioane de lei, și bugetul local, prin parcul industrial. Proiectele de cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova, prin programele Interreg și predecesoarele lor, plus cele de asistență tehnică și capacitate administrativă, adună împreună câteva zeci de milioane de lei.
Ce urmează: 3,14 miliarde de lei în evaluare, dominate de două spitale
Cea de-a doua categorie schimbă complet scara. Cele 10 proiecte aflate în evaluare sau precontractare însumează circa 3,14 miliarde de lei, aproape dublul a tot ce e deja contractat. Aproape toată această sumă vine din două proiecte.
Primul este construirea și dotarea Spitalului Clinic Integrat de Boli Respiratorii Iași, evaluat la circa 1,30 miliarde de lei. Al doilea este Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iași, un spital nou proiectat în satul Brătuleni din comuna Miroslava, evaluat la circa 1,76 miliarde de lei. Ambele sunt depuse pe Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești și ambele sunt încă în evaluare, adică fără finanțare asigurată. Realizarea lor ar transforma harta investițiilor din județ, dar, deocamdată, rămân la stadiul de proiect.
Proiectul noului complex spitalicesc de la Miroslava, esențial pentru salvarea a mii de vieți din întreaga Moldovă, a devenit rapid miza unor conflicte instituționale dure. Administrația locală și reprezentanții județului Iași au reclamat în mod repetat discriminarea pacienților din regiune, acuzând că fosta conducere a Ministerului Sănătății a tăiat nejustificat fondurile și oportunitățile de realizare a acestei infrastructuri sanitare moderne.
Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a criticat public deciziile guvernamentale, subliniind că un proiect matur și complet a fost eliminat de pe listele de finanțare prin decizii subiective luate „din pix”. Liderul administrației județene i-a indicat direct drept responsabili pe fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, și pe fostul secretar de stat Alexandru Rogobete:
„Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava ar fi putut fi construit. Aveam un proiect matur, complet, dar finanțarea ne-a fost tăiată din pix, de Alexandru Rafila, pe vremea aceea Ministru al Sănătății, și Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății și, ulterior, ministru”, a afirmat Costel Alexe, președintele CJ Iași.
Restul listei cuprinde lucrări mai mici: eficientizarea energetică a centrelor medico-sociale de la Bivolari, admis la finanțare, și Răducăneni, în precontractare, consolidarea seismică a Pavilionului 7 de la Spitalul „Sfânta Parascheva” și a corpului C1 al Maternității „Cuza Vodă”, două proiecte transfrontaliere pe drumuri județene și calitatea aerului, plus promovarea destinației turistice prin proiectul „Visit Iași”.
