România, alături de Bulgaria și Turcia, își consolidează cooperarea pentru asigurarea securității maritime în regiunea Mării Negre, un demers care include operaționalizarea unui hub european de profil la Constanța și Varna. Anunțul a fost făcut luni de ministrul de Externe, Oana Țoiu, în cadrul unei conferințe de presă organizate în marja Adunării Generale a ONU, oficialul subliniind totodată importanța coordonării eforturilor la nivelul NATO și al Uniunii Europene.
Șeful diplomației române a precizat că negocierile cu partea bulgară pentru stabilirea unui centru comun de securitate maritimă au fost finalizate, iar instituțiile europene au fost deja informate. Potrivit declarațiilor Oanei Țoiu, acest hub, care va funcționa la Constanța și Varna, reprezintă o componentă esențială a strategiei de protejare a infrastructurii critice și a rutelor de navigație. Discuțiile bilaterale au clarificat aspecte legate de guvernanța centrului, împărțirea responsabilităților și modalitățile de interacțiune cu organismele europene și euro-atlantice.
România vizează, de asemenea, atragerea de fonduri din viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru susținerea acestui proiect, a mai precizat ministrul.
Cooperare regională extinsă sub umbrela NATO
Noua etapă a colaborării dintre cele trei state riverane membre NATO urmează deciziilor adoptate la summitul Alianței de la Ankara, când a fost agreat un cadru extins de acțiune. Oana Țoiu a reamintit că România, Turcia și Bulgaria desfășoară deja misiuni comune de deminare în apele Mării Negre.
Deși implicarea Uniunii Europene este considerată necesară, ministrul de Externe a reiterat faptul că „NATO rămâne pilonul principal de apărare la care ne raportăm”. În acest context, oficialul a subliniat necesitatea unui schimb permanent de informații cu Turcia, actor cheie în regiune, precum și menținerea unei colaborări strânse cu Ucraina și Republica Moldova. Aceasta din urmă, deși fără ieșire la mare, este direct influențată economic și din punct de vedere al securității de evoluțiile din Marea Neagră.
La eforturile de securizare a regiunii contribuie și alte state, ministrul amintind implicarea Canadei și a Marii Britanii în programe de pregătire a marinarilor, precum și operațiunile independente de deminare derulate de Ucraina.
Răspuns coordonat împotriva amenințărilor hibride
Pe lângă securitatea fizică a Mării Negre, agenda diplomatică a României include și consolidarea rezilienței în fața atacurilor de tip hibrid și cibernetic. Conform declarațiilor Oanei Țoiu, Bucureștiul sprijină demersurile NATO pentru un răspuns coordonat în acest domeniu, direcție asumată și de secretarul general al Alianței, Mark Rutte.
La nivelul Uniunii Europene, România a inițiat o propunere în premieră: includerea pe lista de sancțiuni a persoanelor responsabile de atacuri cibernetice vizând infrastructura critică națională. Totodată, Oana Țoiu a menționat existența unor discuții exploratorii privind crearea unui mecanism european dedicat gestionării amenințărilor hibride, evocând propunerea eurocomisarului Andrius Kubilius referitoare la un „echivalent european al Consiliului de Securitate”.
