Proiectul pentru o viitoare relocare Penitenciar Iași în afara municipiului rămâne blocat într-un labirint birocratic și financiar. Deși Guvernul a aprobat un memorandum în acest sens în februarie 2024, corespondența oficială recentă dintre Parlamentul României și Ministerul Justiției demonstrează că mutarea instituției de detenție din cartierul Copou este departe de a se materializa.
Datele indică o suprapopulare cronică a actualei structuri și un impas major în identificarea unui teren viabil în Zona Metropolitană.
Situația din Copou și fondul interpelării
În prezent, Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași găzduiește peste 630 de deținuți, deși capacitatea sa legală este de doar 409 locuri. Subiectul a fost readus în atenția publică prin interpelarea deputatului Alexandru Muraru, care a cerut explicații clare Ministerului Justiției referitor la stadiul relocării și sursele de finanțare.
Deputatul subliniază contrastul dintre nevoile de dezvoltare ale orașului și prezența unității de detenție în intravilan:
„Penitenciarul de Maximă Siguranță Iaşi, amplasat pe strada Dr. Vicol nr. 10, reprezintă astăzi nu doar o anomalie urbanistică în inima celei mai dezvoltate zone rezidențiale și universitare a municipiului, ci și un exemplu cronic de blocaj administrativ între interesele de dezvoltare ale comunității și lipsa de predictibilitate financiară a Ministerului Justiţiei.”
Potrivit documentului, statul continuă să aloce fonduri pentru clădirile vechi. Recent, au fost direcționate peste 4 milioane de lei pentru consolidarea Pavilionului A și modernizarea sectorului de vizite, o decizie pe care semnatarul interpelării o consideră falimentară pe termen lung.
Opțiunea Cristești și răspunsul Ministerului Justiției
Costurile pentru o nouă unitate de detenție sunt estimate între 100 și 140 de milioane de euro. Varianta principală luată în calcul a fost un teren de 27 de hectare în satul Cristești, comuna Holboca.
Ministerul Justiției confirmă vulnerabilitățile logistice ale acestui amplasament, printre care se numără:
- Existența unei căi ferate care îngreunează accesul rutier.
- Distanța considerabilă față de instanțele de judecată și Inspectoratul Județean de Poliție.
- Timpii mari de reacție în cazul unor urgențe medicale.
Referitor la decizia finală privind acest amplasament, ministerul de resort precizează clar că proiectul a intrat în impas din cauza lipsei de acțiune la nivel local:
„Raportat la cele menţionate anterior, se poate observa că iniţiativa privind relocarea Penitenciarul lași pe terenul din localitatea Cristeşti a fost stopată la nivelul discuţiilor şi întrevederilor dintre unitatea penitenciară și unitatea administrativ-teritorială, nefiind urmate etapele prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 (…) în acest sens fiind necesară adoptarea unei hotărârii a consiliului local privind necesitatea și oportunitatea susţinerii acestui demers. În lipsa altor terenuri disponibile și pretabile realizării dezideratului, unitatea penitenciară nu a putut continua demersurile privind relocarea Penitenciarului laşi în afara zonei urbane.”
Finanțarea: un orizont de timp imposibil de asumat
Una dintre întrebările cheie ale deputatului Alexandru Muraru a vizat bugetul alocat și orizontul de timp pentru demararea construcției. Răspunsul Ministerului Justiției indică o imposibilitate tehnică de a prognoza o dată de începere a lucrărilor.
Ministerul afirmă că stabilirea unei strategii de finanțare este condiționată de existența unui teren viabil predat statului, pe care să poată fi elaborat un studiu de prefezabilitate. Autoritățile centrale oferă exemplele municipiilor Craiova și Târgu Jiu, unde administrațiile locale și-au asumat elaborarea și finanțarea documentațiilor tehnico-economice.
Cu privire la investițiile curente de la locația din Copou, Ministerul Justiției le justifică prin obligațiile legale privind calitatea în construcții, subliniind în răspunsul oficial că: „aprobarea memorandumului privind relocarea Penitenciarului laşi în afara zonei urbane nu implică sistarea finanţării în infrastructura existentă, întrucât o astfel de abordare ar conduce în mod evident la degradarea tuturor imobilelor actuale și la imposibilitatea utilizării acestora conform destinației”.
Instituția argumentează că aceste lucrări își vor amortiza costurile până la finalizarea unei viitoare mutări, având în vedere anvergura pe care o presupune orice proiect de relocare. Mai exact, ministerul notează că „investiţiile în infrastructura curentă se vor găsi amortizate până la finalizarea și darea în folosinţă a noilor locații, dat fiind timpii necesari parcurgerii etapelor din Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 (…) raportat la anvergura lucrării”.
Până când autoritățile locale din Zona Metropolitană și cele centrale nu vor ajunge la un acord tehnic și juridic privind transferul unui teren adecvat, prezența Penitenciarului de Maximă Siguranță pe dealul Copou va rămâne o certitudine pe termen mediu și lung.
