Cum sunt tratați câinii nimănui de către Primărie și CJ Iași. S-au pus pe masă peste 17 MILIOANE de lei! Decizia ce promite să oprească un coșmar pe care Iașul îl trăiește de 10 ani.

Peste o mie de câini strânși în fiecare an, un adăpost proiectat pentru o mie de locuri și ținut constant la o mie și jumătate, o problemă pe care Iașul o târăște de peste un deceniu. În vara aceasta, câinii fără stăpân au ajuns din nou pe masa autorităților, iar felul în care au reacționat cele două administrații, cea județeană și cea locală, spune destule despre unde s-a ajuns.

La județ, un plan și 2,19 milioane de lei

Consiliul Județean Iași a alocat 2,19 milioane de lei primăriilor din județ pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Suma a fost aprobată în ședința ordinară din 29 iulie 2026 și schimbă, cel puțin pe hârtie, regula de până acum: în loc ca fiecare comună să se descurce singură, cum poate, apare un plan la nivelul întregului județ.

Citește și Consiliul Județean a aprobat fondurile pentru gestionarea câinilor în Iași: 2,1 milioane de lei merg către primării pentru sterilizări și microcipare

Motivul pentru care lucrurile nu s-au mișcat până acum e simplu. Obligațiile legale existau de ani buni, banii nu. Cei 2,19 milioane de lei provin din fondul aflat la dispoziția CJ Iași și au fost împărțiți proporțional cu necesarul comunicat de fiecare primărie. Practic, alocarea deblochează măsuri pe care administrațiile rurale nu și le puteau permite din bugetele proprii.

Banii nu pot fi cheltuiți oricum. Conform hotărârii, merg exclusiv către activitățile prevăzute de legislația privind câinii fără stăpân, iar direcția principală o reprezintă sterilizarea, atât la câinii cu stăpân, cât și la cei de pe străzi. Medicii veterinari o consideră singura metodă cu efect real pe termen lung. În paralel vin microciparea și înregistrarea în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân, fără de care abandonul nu poate fi sancționat, plus recensământul, ca primăriile să știe câți câini au de fapt pe teritoriul lor.

„Doar având o imagine clară putem folosi eficient fondurile”

Hotărârea a venit după o serie de consultări. Pe 23 iulie, la Casa Muzeelor, prefectul Constantin Dolachi-Pelin, președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, zeci de primari și reprezentanți ai DSVSA, ai Colegiului Medicilor Veterinari, ai Biroului pentru Protecția Animalelor și ai mai multor organizații neguvernamentale au pus la punct forma strategiei.

Planul are trei etape, aplicate în ordine. Întâi recensământul și informarea proprietarilor, cu echipe care merg din poartă în poartă. Apoi microciparea și sterilizarea sistematică. Abia la final avertismentele și amenzile, și doar dacă oamenii au avut înainte alternative reale. Iașiul ar urma să fie, spun cei implicați, primul județ din România cu o astfel de strategie unitară.

Alexe a propus cei 2 milioane de lei pentru sterilizare gratuită încă din faza consultărilor și a legat folosirea banilor de recensământ. „Doar având o imagine clară asupra situației putem folosi eficient fondurile publice”, a spus președintele CJ. El a insistat că un câine fără stăpân nu apare de nicăieri, ci provine din abandon, motiv pentru care fondurile merg și către sterilizarea câinilor care au deja stăpân.

„Un moment istoric”, spune societatea civilă

Vocea organizațiilor a venit din partea Asociației Platforma Totul pentru Animale, prezentă la întâlnire prin Emma Stratulat și Tudor-Tim Ionescu. Într-o postare publică, Stratulat a descris ședința drept „un moment istoric” și a pus-o pe seama implicării șefului CJ, pe care îl numește „un om care a ales să fie parte din soluție”, un președinte care își asumă o problemă grea deși legea nu îl obligă.

„Pentru prima dată, toți factorii importanți au fost împreună. Pentru prima dată, există un plan real.”
Emma Stratulat, Asociația Platforma Totul pentru Animale

Tot ea a povestit și partea mai puțin plăcută a zilei. La începutul întâlnirii, când s-a prezentat ca reprezentant al ONG-urilor, o parte dintre oamenii unor primării au huiduit-o. Semn că, dincolo de entuziasmul de la vârf, colaborarea dintre administrații și voluntari mai are drum de făcut. Colegul ei, Ionescu, a readus în discuție argumentul economic: sterilizarea costă comunitățile mult mai puțin decât vechiul sistem al hingherilor, care nu a rezolvat nimic în 25 de ani.

Un padoc metropolitan la Victoria

Pe lângă sterilizări, județul mizează și pe infrastructură. În comuna Victoria, aproape de Sculeni, urmează să fie construit „Padocul Metropolitan Iași”, un centru de îngrijire gândit pentru întreaga zonă metropolitană. Proiectul a fost inițiat de Asociația Zona Metropolitană Iași, iar în jurul lui s-au strâns administrația județeană și 27 de unități administrativ-teritoriale, banii urmând să vină de la Consiliul Județean și de la comunele partenere.

Terenul, de un hectar și jumătate, a fost pus la dispoziție de primăria locală. Potrivit studiului de fezabilitate, complexul ar avea un sediu administrativ, adăposturi pentru câini și pentru alte specii, țarcuri, spații verzi și utilități, cu o capacitate inițială de aproximativ 800 de locuri. Estimările de cost au variat pe parcurs, de la circa 10 milioane de lei în studiul de fezabilitate până la peste 15 milioane în raportările recente. Documentația tehnică este gata, iar intenția a fost lansarea licitației de execuție în acest an, condiționat de asigurarea fondurilor de la parteneri.

Costel Alexe a numit padocul o soluție imediată, dar a avertizat că simpla construire de adăposturi nu rezolvă problema, fiindcă acestea se umplu repede. „Trebuie să lucrăm la fondul problemei, nu doar la efecte”, a spus Alexe, argument care explică de ce accentul strategiei cade tot pe sterilizare.

La oraș, aceeași rutină de peste zece ani

În timp ce județul vorbește despre prevenție, în municipiu serviciul merge după aceeași logică de peste un deceniu. Salubris se ocupă de câinii fără stăpân prin adăpostul de la Tomești, deschis în 2014, unde operațiunile de bază rămân capturarea, tratarea și cazarea. Sterilizarea la sursă, adică exact ce își propune acum județul, nu a fost niciodată motorul sistemului ieșean.

Cifrele spun restul. Padocul, gândit pentru aproximativ o mie de locuri, stă constant la 1.200 până la 1.500 de câini. În fiecare an, angajații Salubris ridică de pe străzi între 800 și peste 1.400 de animale, dar adopțiile nu țin pasul, iar unii câini rămân în adăpost ani la rând. Conducerea companiei dă vina pe abandon și pe câinii veniți din comunele din jur. Explicația e reală, însă nu schimbă concluzia: orașul se ocupă de efecte, an după an, fără să atace cauza.

Întrebările care planează peste Tomești

Peste acest tablou se adaugă și o anchetă de presă. Publicația ReporterIS a pus sub semnul întrebării numărul de eutanasieri raportate de-a lungul timpului la Tomești. Potrivit investigației, care citează surse din interiorul padocului, o parte dintre raportări ar putea fi fictive, iar neutralizarea animalelor s-ar fi făcut printr-un incinerator din afara județului, în condiții contractuale discutabile.

Cimitirul pe care primarul nu l-a vrut

Cea mai recentă dovadă că municipiul se mișcă greu pe zona animalelor a venit în ședința de Consiliu Local din august. Consiliera Diana Zbranca a propus, printr-un amendament, rezervarea a 2.000 de metri pătrați pentru un cimitir de animale de companie în perimetrul viitorului cimitir uman din zona Moara de Vânt. Argumentul ei: orașul nu are un loc legal și organizat pentru înhumarea animalelor, deși alte municipii au deja astfel de proiecte.

Primarul Mihai Chirica a cerut respingerea. A explicat că normele sanitare pentru cimitirele de animale sunt mult mai stricte decât cele pentru oameni. „Acolo nu se poate”, a spus edilul, invocând și regimul silvic al terenului. Viceprimărița Roxana Necula a detaliat cerințele: minimum 500 de metri pătrați, 300 de metri față de locuințe și 200 de metri față de orice obiectiv supus autorizării sanitar-veterinare, inclusiv fântâni. Tot ea a amintit că în buget există deja 150.000 de lei pentru o „grădină memorială” și că ieșenii au mai cerut o campanie de sterilizare a pisicilor și un adăpost pentru acestea.

Argumentele primarului nu au trecut. Amendamentul a fost adoptat cu 15 voturi pentru, 5 împotrivă și 6 abțineri, iar întregul proiect a trecut apoi cu doar 3 voturi contra. Pe scurt, consiliul a cedat cei 2.000 de metri pătrați, iar primarul a rămas în minoritate pe o temă la care o parte dintre ieșeni țin.

Inițiativa privată, din nou mai rapidă

Cât timp administrația dezbate, mediul privat merge înainte. Firma Cimitirul de Animale Drăgan SRL, a antreprenorului Petru Drăgan, a intrat deja în etapa avizului de mediu și a Planului Urbanistic Zonal pentru un teren din localitatea Poieni, comuna Schitu Duca. Nu e prima tentativă din zonă: în 2020, Primăria emisese un certificat de urbanism pentru un proiect similar în Bucium, care nu s-a mai concretizat.

La nivel național, astfel de cimitire funcționează de ani buni. Lângă București există unul din 2003, în Bihor s-a deschis altul în 2023, iar Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat recent PUZ-ul pentru un cimitir de animale integrat într-o pădure-parc de trei hectare.

Ce urmează

Recensământul județean, primul pas al strategiei, urmează să înceapă după ce primăriile stabilesc calendarul pe fiecare localitate. Până atunci, banii sunt alocați, dar încă necheltuiți, iar câinii de la Tomești rămân unde erau. Prima numărătoare va spune dacă de data asta se schimbă ceva.