Bustul controversatului premier interbelic Octavian Goga a fost îndepărtat în liniște din parcul Copou la finalul lunii martie, în urma unui proces intentat Primăriei Iași de o asociație civică. Decizia mutării a fost forțată de legislația care interzice monumentele dedicate personalităților cu simpatii fasciste sau antisemite, însă modul netransparent în care s-a acționat a generat reacții dure din mediul politic. Liderul PNL Iași, deputatul Alexandru Muraru, acuză administrația locală de incompetență, arătând că frica de consecințe penale a dictat, de fapt, ritmul operațiunii.
O retragere discretă sub presiunea instanței
Trecătorii prin Copou au remarcat recent dispariția monumentului amplasat cu fast în aprilie 2021 de către Ateneul Național din Iași. Ridicarea bustului nu este rezultatul unei strategii de reamenajare urbană, ci consecința directă a unei somații venite din partea Asociației pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad.
Baza legală a somației este Legea 217/2015 (cunoscută și ca „Legea Vexler”), care interzice strict prezența în spațiul public – cu excepția muzeelor – a statuilor sau plăcilor comemorative dedicate persoanelor care au condus organizații fasciste, rasiste sau xenofobe. Deoarece municipalitatea ieșeană a ignorat termenul legal pentru a formula un răspuns sau a lua o decizie, asociația a acționat Primăria Iași în judecată pentru „refuz soluționare cerere”.
În fața iminenței unui proces și a unei implicări din partea Prefecturii, monumentul a fost retras pe 28 martie și depozitat într-o hală a Ateneului Național Iași, în așteptarea identificării unui spațiu muzeal adecvat unde să poată fi expus, alături de o contextualizare istorică completă.
„Mentalitatea ceaușistă” și frica de un nou dosar penal
Încercarea inițială a autorităților locale de a justifica amplasarea bustului prin separarea „poetului Goga” de „omul politic Goga” a fost criticată încă din 2021. La acel moment, deputatul Alexandru Muraru, care deținea funcția de reprezentant special al Guvernului pentru Combaterea Antisemitismului, s-a opus ferm expunerii publice a statuii.
Astăzi, după mutarea pe ascuns a monumentului, președintele PNL Iași lansează un atac direct la adresa primarului Mihai Chirica, subliniind lipsa de asumare și deciziile luate strict sub spectrul dosarelor penale.
„A fost o greșeală de la bun început. Dacă mentalitatea ta ceaușistă îți spune că Goga a fost un mare poet, atunci relativizarea și negarea responsabilității devin principalele teorii. Primăria și Chirica s-au făcut de două ori de râs: și când a fost amplasat și a izbucnit un scandal monstru, totul culminând cu un text penibil pe soclu – de fapt, o încercare de a păstra bustul –, și acum, după ce legea a transformat în faptă penală asemenea acțiuni, când l-au eliminat pe ascuns pentru că venea o plângere penală. Or, dacă ai șase dosare, nu mai vrei ca și moștenirea lui Goga să-ți mai facă rost de unul”, a declarat Alexandru Muraru.
Cifrele din spatele unei decizii de extremă dreapta
Soclul rămas gol în Copou marchează eșecul unei administrații de a privi obiectiv istoria. Deși Goga este o prezență incontestabilă în istoria literaturii române, legea sancționează strict deciziile politice radicale luate la finalul anilor ’30, cu efecte devastatoare asupra populației de origine evreiască.
Câteva repere care plasează activitatea politică a lui Octavian Goga sub incidența Legii Vexler:
- Mandatul de premier: A condus Guvernul României între 28 decembrie 1937 și 11 februarie 1938, având o platformă asumat naționalistă și antisemită.
- Decretul care a creat apatrizi: Sub semnătura sa a fost promulgat actul legislativ care a lăsat fără cetățenie 225.222 de evrei români, transformându-i în cetățeni vulnerabili, lipsiți de drepturi de bază. Acesta a fost primul act legislativ major antisemit din România.
- Politica externă: A fost primul oficial guvernamental român de rang înalt care a susținut deschis o alianță cu Germania nazistă.
- Deportarea: A inițiat un plan politic care viza deportarea a sute de mii de evrei din România în Insula Madagascar.
- Simbolistica finală: La moartea sa, conform instrucțiunilor lăsate, a fost înmormântat purtând o zvastică pe piept.
Până la clarificarea unui spațiu muzeal capabil să asigure un context educațional adecvat, recomandat și de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA), bustul va rămâne ascuns privirilor, iar episodul rămâne o lecție aspră despre modul în care administrația publică (nu) gestionează memoria istorică a orașului.
