Birocrației, erorile umane și, mai nou, utilizarea neglijentă a inteligenței artificiale în redactarea documentațiilor tehnice continuă să întârzie proiectele majore de infrastructură din regiunea Moldovei. În cadrul unei analize aprofundate a asociației civice „Moldova Vrea Autostradă”, difuzat la Viva FM, specialiștii au disecat stadiul lucrărilor de pe A7 și A8, trăgând un semnal de alarmă sever: blocajele sistemice din faza de achiziții publice riscă să compromită termenele de execuție. Lipsa de responsabilitate în întocmirea caietelor de sarcini generează un circuit nesfârșit al contestațiilor, au arătat invitații emisiunii.
Dezbaterea de la Viva FM i-a adus la aceeași masă pe Paul Țurcanu, inginer și specialist în mobilitate urbană durabilă, și pe Oana Bonteanu, șef serviciu achiziții la Aeroportul Internațional Iași, oferind o perspectivă din interiorul sistemului asupra modului în care deficiențele din etapa de pregătire a proiectelor se transformă în blocaje majore pe teren.
Șantierele A7: Progres pe tronsonul Ploiești-Bacău, incertitudine majoră spre Suceava
O radiografie la zi a șantierelor Autostrăzii A7 arată o dezvoltare inegală. Conform datelor prezentate de Paul Țurcanu în cadrul emisiunii, lucrările înregistrează un avans consistent pe tronsonul Ploiești – Bacău Nord. Există premise favorabile pentru inaugurarea unei secțiuni de 47 de kilometri în cursul acestei toamne, a arătat Țurcanu. De asemenea, pe segmentul Bacău – Pașcani, constructorul român UMB înregistrează progrese notabile în teren, cu structuri deja suprabetonate și ample lucrări de hidroizolație aflate în plină desfășurare, susține expertul.
Totuși, optimismul se risipește pe măsură ce privim spre nordul regiunii. Pentru tronsonul Pașcani – Suceava, procedurile de achiziție sunt încă departe de finalizare. Paul Țurcanu a explicat, la Viva FM, că birocrația și potențialele blocaje administrative împing termenele într-un orizont incert.
„Sunt proceduri în desfășurare, dar, din păcate, din cauza complexității procedurilor și a blocajelor administrative inerente sistemului nostru, nu putem estima o finalizare a licitațiilor și un început efectiv al lucrărilor mai devreme de jumătatea anului viitor, și asta într-un scenariu optimist”, a precizat Țurcanu, subliniind dificultățile birocratice care întârzie dezvoltarea infrastructurii în nordul Moldovei.
Autostrada Unirii (A8): Blocaje cronice la CNSC și pericolul documentațiilor generate de AI
Situația devine și mai complexă în cazul Autostrăzii A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni). Discuția s-a concentrat pe problemele cronice din etapa de achiziție publică, cu accent pe loturile montane dintre Miercurea Nirajului și Leghin. Aceste sectoare vitale se confruntă cu întârzieri repetate, generate de un val continuu de contestații.
Oana Bonteanu, specialist cu experiență în achiziții publice, a oferit o explicație detaliată a mecanismului acestor blocaje, indicând deficiențele majore din etapa de întocmire a documentațiilor de atribuire. Un aspect semnalat ca fiind deosebit de îngrijorător este utilizarea inteligenței artificiale (AI) în redactarea caietelor de sarcini, fără o minimă verificare și validare umană. Acest fapt generează cerințe tehnice aberante și blochează procesul de evaluare a ofertelor, a argumentat aceasta.
Ea a oferit un exemplu din propria experiență profesională. „Am folosit și eu în documentații AI-ul, dar ca instrument ajutător, nu să-i dau copy-paste. Ne batem în inteligență artificială, dar trebuie un om care să verifice ce a generat sistemul. Am întâlnit situații în care, din cauza unor documentații redactate automat, s-au solicitat clarificări uriașe, 20 de pagini de clarificări… L-am lămurit pe om că nu era regulă și am preluat eu situația pe final”, a declarat Bonteanu în cadrul podcastului.
Specialista a explicat că redactarea defectuoasă a cerințelor transferă o presiune asupra comisiilor de evaluare și deschide calea contestațiilor. „În momentul în care ai o documentație de atribuire plină de lacune sau cu cerințe tehnice complet disproporționate, formulate de un AI și neverificate de un specialist în domeniu, practic deschizi ușa larg pentru un val de contestații. Comisia de evaluare este pusă în situația ingrată de a descifra ce a vrut să spună autorul, iar timpul prețios al proiectului se pierde în formularea de răspunsuri la zeci, poate sute de clarificări tehnice”, a detaliat Oana Bonteanu.
Efectul de domino: Blocajul la CNSC și prelungirea termenelor de execuție
Un alt punct adus în discuție a fost activitatea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), instituția care judecă în primă instanță litigiile din domeniul achizițiilor publice. Oana Bonteanu a atras atenția, la Viva FM, că o decizie a CNSC nu rezolvă automat problema, ci, de multe ori, doar prelungește procedura. „O decizie a CNSC nu este un verdict final care deblochează automat procedurile. Adesea, dosarul este doar întors pentru o nouă reevaluare la nivelul autorității contractante, reluând practic circuitul birocratic”, a explicat aceasta.
Mai mult, specialiștii prezenți la emisiune au subliniat problema nerespectării termenelor legale de soluționare a contestațiilor. Deși legislația în vigoare prevede un termen de 20 de zile, realitatea din teren arată întârzieri semnificative. Această paralizie instituțională este pusă pe seama volumului uriaș de contestații – generat direct de calitatea slabă a documentațiilor elaborate de autoritățile contractante – și a unei crize de personal la nivelul CNSC. Instituția funcționează cu doar 11 completuri de judecată pentru a gestiona litigiile din întreaga țară, s-a menționat în cadrul discuției.
