Statul a dat Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași un milion de lei pentru investiții în 2025, în timp ce renovarea unui singur cămin costă 15 milioane de euro, adică 75–80 de milioane de lei, a declarat rectorul UAIC, Liviu George Maha, în emisiunea Focus pe Iași, difuzată joi. Rectorul a explicat și de ce taxa la Informatică a crescut de la 3.600 la 5.000 de lei și a spus că, până anul acesta, raportările universității către minister se făceau de mână.
Emisiunea durează 55 de minute și este moderată de David Pavel. Mai jos sunt cifrele și declarațiile rectorului, pe teme.
Emisiunea a fost filmată înainte de cazul lectorului Alexandru Toader, arestat preventiv 30 de zile pentru acuzații privind fapte comise asupra unor studente, caz în care UAIC i-a suspendat contractul, așa că discuția nu l-a atins.
Rectorul UAIC: un milion de lei de la stat pentru investiții în 2025
Din bugetul de stat, universitatea a avut în 2025 un milion de lei alocat pentru investiții, a spus rectorul. Cât costă o singură lucrare mare arată proiectul pentru unul dintre căminele cu risc seismic 2:
- bani alocați de stat pentru investiții în 2025: 1.000.000 de lei
- renovarea unui singur cămin cu risc seismic 2: 15 milioane de euro, adică 75–80 de milioane de lei
Un cămin costă, la prețul spus de rector, de 75–80 de ori cât a primit universitatea de la stat pentru toate investițiile din 2025. Proiectul, pentru care există autorizație de construire, transformă camerele cu grup sanitar comun pe hol în camere cu baie proprie, adaugă un etaj prin mansardare și un lift exterior și include consolidări.
Căminele C6, C7 și C8, cu aproximativ 1.200 de locuri, au risc seismic 2 și sunt eligibile pentru un program național. Cererea de finanțare se află la Ministerul Dezvoltării, care o verifică, iar universitatea așteaptă banii de la Ministerul Finanțelor. Rectorul spune că rectificarea bugetară le dă o șansă: dacă se semnează contractul de finanțare, cel puțin un cămin ar putea intra în lucrări din vară. Pe timpul iernii, a spus el, nimeni nu va fi scos din cămine.
Cămine cu două viteze, de la nivel de hotel la risc seismic
Rectorul a descris un decalaj mare între cămine și a spus că l-a numit problemă importantă încă dinaintea alegerilor. La capătul bun sunt cinci cămine, printre ele Gaudeamus, Akademos, Buna Vestire, C5 și C9, recent recepționat, cu aproape o mie de locuri, peste o cincime din totalul universității. El le-a comparat cu hotelurile de trei stele: mobilier nou, frigider, televizor, internet, spălătorie și curățenie.
La celălalt capăt sunt C6, C7 și C8. Între cele două grupe se află C4, cu 400 de locuri. Căminul a rămas în afara proiectelor PNRR din cauza neclarităților privind situația juridică a terenului de sub el, iar universitatea l-a refăcut din venituri proprii. Lucrările de acolo sunt, spune rectorul, „poate chiar mai consistente” decât cele din proiectele PNRR: șapă turnată, parchet și mobilier schimbate, paturi și saltele noi. C4 face acum parte din categoria medie-superioară, alături de alte cămine renovate prin PNRR. Pentru restul căminelor, universitatea a început înlocuirea saltelelor.
Întrebat de ce s-a ajuns abia acum aici, rectorul a răspuns că decalajele s-au acumulat în timp și că eforturile cerute, în bani și în oameni, sunt mari. La începutul anului universitar, studenți ai UAIC au reclamat lipsa locurilor de cazare.
Lucrări PNRR făcute cu studenții în cămine
Suspendarea proiectelor PNRR din mijlocul lui august 2025 și reluarea lor abia în octombrie au mutat lucrările în timpul anului universitar, a explicat rectorul. Universitatea a mutat temporar studenți dintr-un cămin în altul și a cerut studenților răbdare pentru renovarea băilor din spațiile comune.
Unele firme câștigătoare ale achizițiilor nu și-au respectat termenele. Rectorul spune că rezilierea ar fi însemnat reluarea procedurii și luni pierdute, așa că universitatea a ales, de la caz la caz, prelungiri cu penalități. La corpurile de iluminat cu LED din cămine și cantină, procedura începută în ianuarie–februarie a trebuit reluată în mai, pentru că nicio firmă nu a răspuns condițiilor tehnice, iar lucrările s-au încheiat spre finalul lui august. Termenul european al proiectelor era 31 august.
Rectorul spune că a vizitat șantierele prin rotație, împreună cu directorul tehnic, inclusiv unul de la Ștefănești, în județul Botoșani, unde universitatea construiește un cămin într-o zonă fără alte facilități de cazare pentru studenți.
Lifturi, rampe și studenții cu dizabilități
Moderatorul a spus că a vorbit cu studenți cu dizabilități care se simt descurajați de lipsa accesului. Rectorul a descris situația clădire cu clădire:
- în corpul A se poate intra pe intrarea laterală dinspre cantină, cu acces până la lift
- la corpul B s-a montat o rampă în fața intrării principale, iar liftul se poate folosi de acolo
- la corpul D se montează liftul exterior, într-un interval de aproximativ o săptămână, după un an de lucrări la infrastructură
- la C4 nu există încă acces, iar rampa va fi făcută dinspre stradă, pentru că scările sunt foarte înalte
Rectorul a recunoscut că ghidul studentului ar trebui să integreze mai bine harta accesului și că „mai sunt lucruri de făcut”.
Despre cursurile hibrid, rectorul a spus că nu există un standard care să le prevadă. Procentul de activitate online îl decide Senatul, la propunerea fiecărei facultăți: unele nu au acceptat niciun procent, altele au mers până la 40%. Hibridul rămâne o excepție pentru cazuri medicale sau de imposibilitate de participare. A existat o reclamație despre cadre didactice, cu aproape doi ani în urmă, iar acum, a spus rectorul, o reglementare clară permite această flexibilitate și nu au mai fost probleme în anul universitar 2025–2026.
Taxa la Informatică a crescut de la 3.600 la 5.000 de lei
Moderatorul a observat că la alte facultăți nu apare aceeași majorare. Rectorul a răspuns că legea obligă universitățile să țină taxele cât mai aproape de finanțarea bugetară pentru un loc și că nu au voie să subvenționeze indirect:
„Legea ne obligă să ținem taxele cât mai aproape de finanțarea bugetară pentru un loc. Nici Curtea de Conturi nu ne dă voie, nici ARACIS, să subvenționăm indirect.”
Pentru Informatică se aplică un coeficient de finanțare de 1,65, ceea ce înseamnă că statul plătește pentru un loc la această specializare mai mult decât la literatură, istorie sau economie, a explicat rectorul. Taxa a urcat cu 1.400 de lei pe an, adică 38,9% (calculul redacției).
Rectorul a adăugat că taxele nu au crescut în ultimii doi-trei ani nici cât inflația, că facultățile au probleme să-și acopere costurile, inclusiv salariile și utilitățile, și că la 80% dintre facultăți taxele nu depășesc 4.500 de lei. A spus și că taxele UAIC sunt printre cele mai mici din țară și, chiar dacă nu e corect „100%” din perspectiva metodologiilor ARACIS, a recunoscut că există o subvenție indirectă: taxa este sub finanțarea publică pentru un loc bugetat. Un semestru la 2.500 de lei înseamnă, în comparația rectorului, cât o lună la o grădiniță privată.
Universitatea a încercat să compenseze prin două măsuri, spune rectorul. Tarifele de cămin nu au crescut, iar creșterea utilităților este acoperită din economiile universității din anii anteriori, în condițiile în care căminele funcționează pe pierdere. A doua măsură privește studenții obligați să plătească taxă, de exemplu la a doua facultate sau la al doilea master, care nu primesc bursă. Rectorul a spus că legea interzice în prezent acordarea de burse studenților cu taxă din veniturile proprii ale universităților, dar că UAIC le oferă totuși bursa pe care ar fi primit-o dacă ar fi fost la buget, tot din economii.
Burse doctorale: 3.700 de lei de la minister, 1.850 de lei de la universitate
Jumătate dintre doctoranzii de la buget au loc cu bursă de la minister, de 3.700 de lei, pe toată durata de patru ani. Cealaltă jumătate nu primește nicio bursă de la minister, iar universitatea le plătește 1.850 de lei fiecăruia, din economii. Facultățile cu venituri proprii pot completa suma până la 3.700 de lei. Rectorul spune că resursele ajung pentru următorii cinci-zece ani.
12 profesori ai UAIC în clasamentul Stanford–Elsevier
UAIC are 12 profesori în clasamentul Stanford–Elsevier al celor mai citați cercetători, față de 9 anul trecut, o creștere de 33,3%. Rectorul spune că universitatea va intra în prima categorie la evaluarea națională a instituțiilor de cercetare, care acoperă perioada 2020–2024, și că rezultatul are efect asupra finanțării cercetării.
Pentru cercetare, universitatea dă fiecărui cercetător un buget propriu și plătește taxe de publicare în reviste de top, care pot ajunge la 3.000–4.000 de euro pe articol. La competițiile naționale de granturi, rata de succes este de cel mult 10%, a spus rectorul, iar cele mai bune proiecte respinse sunt finanțate parțial din fondurile universității. Numărul universităților din Statele Unite cu care UAIC are acorduri a crescut de la două, cu doi ani și jumătate în urmă, la aproape zece.
Despre clasamentul de citări, rectorul a avertizat că nu toate domeniile pot urca în el:
„Universitatea Cuza are domenii care nu vor fi niciodată în top 2%.”
Este vorba, a explicat el, de cercetătorii care scriu despre literatura română, limbă, folclor sau istoria românilor: citările măsoară cât de citat ești de comunitatea științifică internațională, iar temele naționale nu sunt relevante pentru ea. „Nu înseamnă că e ceva inferior”, a adăugat rectorul.
De unde mai vin banii: proiecte europene și fonduri proprii
Rectorul a spus că a aplicat pentru toate sursele de finanțare. Două exemple dintre proiectele care nu țin de PNRR:
- stațiunea Dorna Candrenilor, prin Programul Operațional Regional: 2–3 milioane de euro
- stațiunea de la Agigea, aprobată prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est: 6 milioane de euro
Proiectele scoase din PNRR după suspendarea din august 2025 au rămas fără finanțare. Rectorul spune că universitatea a obținut pentru ele autorizații de construire și că Guvernul s-a angajat ca proiectele scoase să fie finanțate din alte fonduri, între care cele europene, prin agenția regională Nord-Est, pe baza unui ghid aflat acum în consultare.
Platforma care înlocuiește eSims, testată în paralel
Sistemul eSims, prin care studenții își văd notele, are 20 de ani și este înlocuit de o platformă nouă, construită printr-un proiect PNRR. Studenții din anii 2, 3 și 4 folosesc ambele sisteme, cei din anul întâi doar platforma nouă. Obiectivul, a spus rectorul, este ca platforma să funcționeze complet până la finalul semestrului, ca al doilea semestru să înceapă fără probleme. Notele din timpul semestrului, colocviile și examenele trebuie să se vadă în noul sistem.
Prima înmatriculare în masă, a studenților din anul întâi, a scos la iveală probleme de preluare a datelor și de corelare a bazelor de date. De aceea, a recunoscut rectorul, împărțirea pe grupe a venit târziu la unele specializări. Pentru anul viitor, universitatea vrea o fază intermediară de preînmatriculare, în care studenții care confirmă locul sunt înscriși în baza de date și devin înmatriculați în vinerea dinaintea începerii cursurilor.
Fișele semestriale se depun în continuare fizic. Platforma ar urma să includă plata online a taxelor, o aplicație mobilă și un asistent virtual, care să-i trimită pe studenți direct la documentul potrivit. Rectorul a explicat nevoia lui: cine caută pe internet o cerere de refacere a unei discipline găsește acum șapte variante ale ei, postate de-a lungul timpului pe site-urile facultăților.
Circuitul referatelor de achiziție, care trece fizic prin 10–15 structuri care semnează și avizează, ar urma să fie complet online, cu semnătură electronică.
„Trebuie să angajăm câte un om?”
La o întâlnire din septembrie, în care s-a discutat schimbarea platformei, colegii din secretariate au spus, potrivit rectorului, că vor trebui să angajeze câte un om pentru platformă în fiecare secretariat. Răspunsul lui: digitalizarea înseamnă mai puțin efort pe angajat, nu angajați în plus. El a mai spus că numărul de angajați a scăzut în ultimii doi ani din cauza restricțiilor de angajare, că unele sectoare sunt subdimensionate și că volumul de muncă diferă mult între perioadele aglomerate și cele mai libere.
Cel mai concret exemplu l-a dat despre raportările către minister, făcute la început de an, pentru toți studenții, profesorii, doctoranzii și locurile din cămine. Facultățile trimiteau tabele centralizatoare, care se verificau facultate cu facultate, se adunau, se trimiteau iar la verificat, pentru că platforma actuală nu poate scoate rapoarte și nu poate prelucra date, lucruri pe care, spune rectorul, le face oricine în Excel.
„Până și anul acesta, totul se făcea de mână.”
