Proiectul de reorganizare metropolitană, contestat la Iași. De ce resping primarii transformarea comunelor în „sectoare”?

O propunere lansată recent de premierul Ilie Bolojan generează dezbateri în administrația locală ieșeană, readucând în prim-plan o vulnerabilitate a marilor aglomerări urbane: lipsa de coordonare administrativă. Ideea șefului Guvernului de a transforma comunele din jurul marilor municipii reședință de județ în „primării de sector” a întâmpinat la Iași o reacție de respingere. De la Primăria Municipiului Iași până la nivelul comunelor Miroslava sau Valea Lupului, edilii argumentează că propunerea ignoră specificul teritorial, discrepanțele economice și vidul legislativ privind finanțarea. Ora de Iași analizează argumentele din spatele acestui refuz și miza reală a reorganizării Zonei Metropolitane Iași (ZMI).

Logica premierului Ilie Bolojan pleacă de la un fenomen administrativ vizibil: extinderea orașelor peste granițele unităților administrativ-teritoriale inițiale, fără o planificare unitară a infrastructurii. Proiectul guvernamental propune o delimitare a responsabilităților, în care municipiul reședință – în cazul de față, Iașul – ar prelua rolul de integrator.

Acesta spune că: „Problema pe care o avem astăzi este că între reședința de județ și zona metropolitană nu există o planificare a dezvoltării, pentru că actuala legislație care ține de zone metropolitane nu dă o autoritate unei singure primării de reședință”, și-a motivat inițiativa Ilie Bolojan. Acesta propune un model în care „primăria din municipiul reședință se ocupă de transportul în comun, de circulație, de sistemele mari, de urbanismul mare, iar primăria din comuna respectivă rămâne cu străzile secundare, rămâne cu politicile de deservire”.

Modelul București vs. Realitatea teritorială

Reacția administrației ieșene la această propunere este fundamentată pe argumente juridice și de capacitate instituțională. Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, atrage atenția asupra diferențelor structurale. „Sectoarele municipiului București au autonomie juridică: au primari, au alegeri locale, funcționează ca o autoritate publică locală. În jurul lor funcționează Primăria Generală a Capitalei. […] La noi, modalitatea de organizare administrativă introduce noțiunea de Consiliu Județean care are anumite atribuții pentru întreg județul”, a explicat edilul, catalogând o eventuală coordonare între CJ și Municipiul Iași ca fiind incertă din punct de vedere al utilității. Ca alternativă, Mihai Chirica a pledat pentru „o politică comună de dezvoltare care să prevadă o dezvoltare uniformă fie sub coordonarea unui consiliu metropolitan, fie prin atribuții aduse consiliilor județene”.

O abordare nuanțată asupra sectorizării este formulată de Liviu Dulgheru, primarul din Valea Lupului. Acesta consideră propunerea funcțională exclusiv în condițiile menținerii unei autonomii locale reale, sugerând un model administrativ hibrid: „Dacă e să se facă sectorizare, atunci să fie cu tot cu autonomie locală. […] Poate să fie Copoul cu Rediu, Tătărași cu Holboca, cu o parte din Tomești sau cu Ciurea și atunci da, ai un sector”.

Discrepanța de dezvoltare economică și specificul rural

Analiza argumentelor evidențiază o preocupare a primarilor de comune față de capacitatea financiară a municipiului Iași comparativ cu ritmul zonelor periurbane. Dan Niță, primarul comunei Miroslava (localitate care a concentrat în ultimii ani un volum major de investiții logistice), a chestionat direct capacitatea municipiului de a acționa ca motor de dezvoltare: „Municipiul trebuie să investească. Dacă ei nu au dezvoltat până acum, credeți că vor investi de acum încolo? Care este industria municipiului Iași, că eu nu o văd?”.

Pe o altă dimensiune a analizei, Ștefan Timofte, primarul din Tomești, aduce în discuție problema reglementărilor urbanistice neomogene. O asimilare administrativă de tip orășenesc ar genera disfuncționalități pentru rezidenții care mențin un stil de viață rural: „Sunt oameni care locuiesc «ca la țară»: au animale, lucrează terenuri agricole, merg cu căruța. Ce facem cu acei oameni, pentru că, odată ce ești asimilat unui oraș, acestea sunt interzise”. Acesta a mai adăugat sceptic: „Noi abia reușim să facem față problemelor locale, darămite să fie toate centralizate undeva și să fie rezolvate după anumite criterii”.

Un argument tehnic împotriva noii structuri a fost expus de Cătălin Lupu, primarul comunei Ciurea. Acesta a reliefat problema atragerii de fonduri europene și suprasolicitarea aparatului administrativ municipal. „Domnul Bolojan a fost primar și președinte de consiliu județean, cred că ar trebui să știe că o zonă metropolitană poate funcționa dacă este finanțată. Primăria Iași și așa e depășită de problemele reale pe care le are, le mai transferăm acolo și pe ale noastre?”, s-a întrebat retoric edilul. Prioritatea administrativă, precizează primarul din Ciurea, nu ar trebui să fie schimbarea terminologiei, ci arhitectura financiară: „Crearea unei anumite independențe față de bugetul național prin atragerea de fonduri europene în cadrul zonei metropolitane ca o localitate periurbană care se dezvoltă în apropierea municipiului e o prioritate, nu declararea «Sectorului Aroneanu» sau a altor sectoare”.