Comisia Europeană a publicat o nouă strategie privind sectorul zootehnic, reîncadrând acest domeniu ca un pilon fundamental pentru securitatea alimentară și autonomia strategică a Uniunii Europene. Documentul, prezentat la Strasbourg, marchează o etapă distinctă față de politicile adoptate în ultimii ani, care vizau predominant reducerea emisiilor din agricultură.
Această modificare de abordare reflectă o schimbare în prioritățile Executivului european. Discursul oficial se concentrează acum pe reziliența economică a fermelor și pe menținerea unei capacități de producție interne adecvate, în contextul instabilității geopolitice și al riscurilor din lanțurile globale de aprovizionare.
Strategia actuală pornește de la datele economice care descriu dimensiunea sectorului zootehnic în Uniunea Europeană. Conform documentului, industria susține aproximativ 7 milioane de locuri de muncă și generează anual o valoare de 400 de miliarde de euro.
Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a subliniat că zootehnia constituie un element de competitivitate pentru statele membre. De asemenea, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a menționat că diminuarea efectivelor de animale constituie un risc pentru gestionarea terenurilor agricole, în special în regiunile de frontieră ale blocului comunitar.
Documentul argumentează că pășunatul activ și prezența fermelor în mediul rural previn abandonul terenurilor, contribuind astfel la stabilitatea regiunilor rurale. Din această perspectivă, zootehnia este tratată ca o infrastructură necesară pentru menținerea peisajului agricol și pentru asigurarea continuității aprovizionării cu produse de origine animală.
Perspectivele organizațiilor de mediu
Noua orientare a Comisiei Europene a generat reacții divergente. Organizațiile de mediu, printre care Greenpeace și European Environmental Bureau, au criticat măsurile propuse, avertizând asupra riscurilor climatice pe termen lung.
Punctul central al divergențelor îl reprezintă gestionarea emisiilor de metan. Strategia introduce un sistem de măsurare la nivel de fermă și diferențiază metanul „biogenic” de cel provenit din combustibili fosili.
Organizațiile ecologiste susțin că această metodologie ar putea diminua artificial impactul climatic al zootehniei. Reprezentanții acestora afirmă că obiectivele de reducere a efectivelor de animale rămân necesare pentru atingerea țintelor climatice asumate de UE, indiferent de tehnologiile utilizate în ferme.
Măsuri propuse și direcții de investiții
Strategia nu impune noi cote obligatorii de reducere a efectivelor, optând în schimb pentru sprijinirea tehnologică a fermierilor. Comisia a estimat un necesar de investiții de aproximativ 18 miliarde de euro pentru modernizarea fermelor.
Principalele direcții de acțiune menționate în document sunt:
-
Dezvoltarea tehnologică: Investiții în rase cu emisii reduse, furaje modificate și sisteme digitale de monitorizare a fermei.
-
Promovarea produselor locale: Utilizarea achizițiilor publice și a programelor educaționale pentru a încuraja consumul de produse europene.
-
Digitalizarea și măsurarea: Implementarea unui sistem precis de contorizare a amprentei de carbon direct la nivelul exploatației agricole.
Această abordare este susținută de organizații precum Copa-Cogeca, care apreciază trecerea de la un model bazat pe restricții la unul axat pe investiții. În schimb, Consiliul Științific Consultativ European privind Schimbările Climatice a subliniat anterior că progresele tehnologice ar putea fi insuficiente pentru atingerea neutralității climatice fără o ajustare a consumului și a numărului de animale din ferme.
Executivul european a precizat că strategia nu vizează impunerea unor diete specifice consumatorilor, ci pune accent pe libertatea de alegere, susținută prin campanii de informare privind calitatea produselor europene. Documentul rămâne, în acest moment, cadrul de referință pentru discuțiile viitoare privind viitorul Politicii Agricole Comune.
