Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri, la summitul NATO de la Ankara, că România va continua să solicite recunoașterea importanței strategice a Mării Negre. Reuniunea are loc în contextul incidentului recent cu o dronă în județul Constanța și al discuțiilor privind capacitatea de producție a industriei de apărare aliate.
Prezent la summit, președintele a precizat că proiectul de declarație include aspecte esențiale pentru securitatea națională. „Este foarte important pentru România că în proiectul de declarație se menționează unitatea, Articolul 5, adică apărarea colectivă a întregului teritoriu NATO, și legătura transatlantică”, a afirmat Nicușor Dan.
Conform declarațiilor președintelui, atenția României se concentrează pe regiunea Mării Negre. „Noi o să insistăm pe importanța Mării Negre, așa cum am făcut-o de fiecare dată”, a declarat acesta. El a evidențiat că proiectul de declarație corelează securitatea flancului estic cu situația actuală din regiune: „Este important, de asemenea, că în proiectul de declarație se menționează amenințarea rusă, deci implicit flancul estic, evident războiul din Ucraina”.
În acest context, a fost menționat acordul recent cu Turcia și Bulgaria referitor la extinderea programului de deminare a apelor Mării Negre, precum și stadiul hubului civil de securitate dezvoltat la nivelul Uniunii Europene.
Bilanțul bugetelor de apărare și banca pentru industria militară
Summitul de la Ankara reprezintă, conform șefului statului, o evaluare a angajamentelor luate anterior la Haga privind creșterea alocărilor bugetare pentru apărare. „Răspunsul este că da, cheltuielile militare au crescut, inclusiv în România”, a confirmat Nicușor Dan. Conform estimărilor NATO citate în spațiul public, cinci membri ai alianței ar urma să aloce 3,5% din PIB pentru apărare.
O temă centrală a discuțiilor este transformarea acestor bugete în capacități operaționale. „Parte din aceste programe de producție de echipamente este înființarea și, nu numai producția de echipamente, dar și introducerea noilor tehnologii, cercetare, dezvoltare în echipamentele militare pe care industria aliată le produce”, a explicat președintele.
Un instrument financiar nou în acest sens este banca pentru apărare, la care România este membru fondator. „Această bancă va avea un sediu principal în Canada, va avea un sediu european în Luxemburg și va avea două sedii secundare pe flancul estic, unul în țările baltice și unul în România”, a precizat Nicușor Dan.
Președintele a avut, marți, o întrevedere cu o delegație de senatori americani, pe agenda căreia s-a aflat prezența militară a SUA în regiune. „Nu văd un risc de retragere a trupelor de pe flancul estic”, a afirmat președintele.
„După cum știți, am avut o discuție ieri cu o echipă de senatori americani, în care am discutat și de NATO (…) și am discutat și de relația bilaterală, unde evident ne interesează continuarea prezenței americane, a armatei americane pe teritoriul nostru”, a detaliat acesta. Dialogul a vizat, de asemenea, extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu și perspectivele de creștere a prezenței companiilor americane în economia românească.
