O echipă de cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a creat un program de inteligență artificială (IA) capabil să identifice semnele de depresie analizând mesajele publicate pe rețeaua de socializare X (fostă Twitter). Inovația sistemului constă în faptul că, pe lângă emiterea unui verdict privind starea emoțională a utilizatorului, programul generează și o explicație în limbaj natural pentru concluzia sa, luând în calcul și momentul zilei în care a fost făcută postarea.
Sistemul răspunde astfel noilor reglementări europene privind utilizarea inteligenței artificiale. Potrivit legislației UE, sistemele IA care citesc emoțiile, considerate „cu risc ridicat” în afara mediului școlar și profesional, unde sunt interzise, trebuie să ofere justificări pentru deciziile luate și să permită controlul uman. Majoritatea programelor actuale de monitorizare emoțională emit doar un rezultat, fără a detalia raționamentul din spatele acestuia.
Echipa de la Facultatea de Informatică a UAIC, coordonată de conf. dr. Mădălina Răschip, a dezvoltat un model care combină analiza textului cu datele temporale. „În domeniul sănătății mintale, simpla clasificare nu este suficientă. Medicii, utilizatorii și inclusiv cercetătorii trebuie să înțeleagă de ce modelul consideră că o postare este clasificată ca indicând depresie”, a precizat Mădălina Răschip, adăugând că explicațiile sporesc transparența și confirmă faptul că sistemul utilizează indicii relevante.
Corelația dintre ora postării și starea emoțională
Cercetarea a pornit de la ipoteza existentă în literatura de specialitate conform căreia ora publicării unui mesaj pe rețelele sociale poate fi un indicator al stării psihice. Sistemul analizează mai întâi sensul cuvintelor folosind un model IA de tip Transformer, denumit BERT, care transformă textul într-o reprezentare numerică. Ulterior, sunt adăugate informațiile privind ora și ziua publicării, iar o a treia componentă formulează explicația.
Pentru antrenarea sistemului, echipa a utilizat aproximativ 20.000 de mesaje publice de pe platforma X, aparținând unui număr de 72 de utilizatori. Datele au fost împărțite în proporții egale între mesaje asociate depresiei și mesaje neutre. În faza de testare, programul a indicat un verdict corect în 85% dintre cazuri. Alegerea platformei X a fost determinată de caracterul public al postărilor, de afișarea orei exacte și de natura scurtă și spontană a mesajelor.
Rezultatele analizei au indicat tendințe generale privind momentul postărilor. „Analiza a arătat că postările clasificate drept depresie apar mai frecvent în timpul nopții și dimineața devreme, în timp ce postările din jurul prânzului tind să primească scoruri mai mici”, a explicat conf. Răschip, subliniind că acestea nu constituie reguli absolute.
Generarea explicațiilor s-a dovedit a fi un proces complex. Echipa a utilizat inițial explicații generate prin GPT-4 pentru a antrena modelul. Deși explicațiile produse de noul sistem au avut un sens similar celor inițiale, formularea lexicală a diferit, indicând capacitatea programului de a reformula și de a extrage emoția centrală a mesajului.
Dezvoltări viitoare și limitări actuale
Sistemul creat la UAIC se bazează pe o cercetare anterioară a echipei, care a vizat dezvoltarea unui program capabil să distingă între șase afecțiuni psihice (depresie, anxietate, tulburare bipolară, tulburare de personalitate borderline, schizofrenie și autism) analizând postări de pe Reddit. Pentru acea lucrare, studentul masterand Dan Dodun-des-Perrieres a primit un premiu la conferința internațională AIAI 2025.
În prezent, sistemul a fost testat doar pe texte în limba engleză. Adaptarea sa pentru limba română presupune înlocuirea modelului de bază și gestionarea specificităților lingvistice. „Limba română este o limbă flexionară. (…) În română apar expresii idiomatice sau forme de ironie specifice care trebuie învățate de model”, a precizat conf. Mădălina Răschip.
Pentru viitor, cercetătorii vizează analiza evoluției stării emoționale a unui utilizator pe o perioadă mai lungă, combinând textul cu imagini și date temporale. Reprezentanții UAIC au subliniat că acest sistem este conceput exclusiv pentru scopuri de cercetare, iar o eventuală implementare practică ridică probleme etice legate de anonimizarea datelor și protejarea intimității indivizilor.
