Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, cea mai mare dintre universitățile din Iași, a recepționat pe 10 august căminul C9: 202 paturi, construite cu 65,4 milioane de lei. Fiecare pat a costat peste 320.000 de lei. La prețul mediu cerut în ianuarie pentru apartamentele noi din oraș, cu aceeași sumă se cumpără o garsonieră de peste 30 de metri pătrați.
Cifra spune ceva despre felul în care Iașul trăiește din universitățile sale. Orașul se prezintă de decenii drept capitală universitară. Are prima universitate modernă a României, inaugurată la 26 octombrie 1860, și cinci universități de stat. Doar cele mai mari trei aveau împreună, în octombrie 2022, 47.044 de studenți, potrivit Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior: 24.049 la UAIC, 12.939 la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” și 10.056 la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”.
Pus lângă cifrele despre paturi, chirii și locuitori, statutul arată un oraș care atrage tineri cu zecile de mii, îi cazează cu greu, îi pierde pe mulți în comunele din jur și construiește performanțe de nivel mondial cu bugete de buzunar.
Un pat de cămin, cât o garsonieră
Căminul C9 are 101 camere duble, cinci dintre ele adaptate pentru persoane cu dizabilități. Lucrarea a fost executată de Compania Națională de Investiții, cu bani de la Ministerul Dezvoltării. Rectorul UAIC, Liviu-George Maha, a numit recepția „o etapă importantă în dezvoltarea infrastructurii”.
Prețul se vede mai bine pus lângă alte cifre. Indicele Imobiliare.ro arăta în ianuarie un preț mediu cerut de 1.972 de euro pe metru pătrat util pentru apartamentele noi din Iași. Un pat în C9 valorează cât o locuință nouă de peste 30 de metri pătrați, cumpărată la acest preț. Suma acoperă, ce-i drept, și spațiile comune ale clădirii.
Renovarea iese mult mai ieftin decât construcția. Universitatea Tehnică a renovat din fonduri PNRR căminele T9, T10 și T11 din campusul Tudor Vladimirescu, împreună cu sala de sport. Contractul de finanțare are 58,56 milioane de lei pentru 720 de locuri de cazare. Inclusiv sala de sport, iese în jur de 81.000 de lei pe loc, de patru ori mai puțin decât un pat nou la UAIC. Lucrările au durat din decembrie 2024 până în vara acestui an, iar căminele au reintrat în circuit în septembrie.
Pentru student, diferența dintre cămin și piață e uriașă. La Universitatea Tehnică, un loc subvenționat în cămin costă în anul universitar 2026–2027 între 340 și 650 de lei pe lună, la fel ca anul trecut. În decembrie 2025, o garsonieră se închiria în Iași cu 350 de euro pe lună, iar un apartament cu două camere cu 450 de euro, potrivit analizei Storia. Chiria medie a unei garsoniere e de aproape trei până la peste cinci ori mai mare decât tariful unui loc în cămin. Cine nu prinde loc la cămin plătește diferența.
Locurile nu ajung pentru toți. La sfârșitul lui septembrie, odată cu începutul anului universitar, studenți ai UAIC care încă nu primiseră loc în cămin reclamau pe grupurile lor online că fac naveta sau plătesc cazări provizorii. Criticau și repartizarea locurilor pe etape, fără o cifră publică a locurilor rămase libere.
Universitățile din Iași aduc tineri, municipiul pierde locuitori
Iașul e descris des drept un magnet demografic. Recensămintele arată altceva. Municipiul avea 344.425 de locuitori în 1992, 320.888 în 2002, 290.422 în 2011 și 271.692 în 2021, potrivit Institutului Național de Statistică. În trei decenii, orașul a pierdut aproape un locuitor din cinci.
Oamenii nu au dispărut toți. Între 2011 și 2021, municipiul a scăzut cu 18.730 de locuitori. În același interval, trei comune lipite de el au crescut împreună cu 31.718: Miroslava a urcat de la 11.958 la 28.534 de locuitori, Valea Lupului de la 4.982 la 14.510, iar Ciurea de la 11.640 la 17.254. Valea Lupului aproape și-a triplat populația.
Pentru statistica municipiului, un absolvent care se mută într-un bloc nou din Miroslava sau Valea Lupului e un locuitor pierdut. Pe drumurile de intrare în oraș, el reapare în fiecare dimineață.
Medicina care vorbește franceză
Cea mai vizibilă poveste de succes a universităților ieșene se aude pe străzile din jurul Spitalului „Sf. Spiridon”: studenți care vorbesc franceză, ebraică sau arabă. Potrivit listei Ministerului Educației pentru anul universitar 2025–2026, UMF Iași are puțin peste 3.000 de studenți internaționali dintr-un total de peste 13.000.
Iașul nu e totuși lider național la acest capitol. Pe aceeași listă, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați are aproape 4.000 de studenți străini, iar UMF Cluj aproximativ 3.500. La Cluj, străinii reprezintă peste o treime din studenții universității de medicină. La Iași, sub un sfert.
Cererea crește. La admiterea din 2025 pentru candidații străini, UMF Iași a primit 2.256 de dosare pentru 720 de locuri, din 56 de țări. Doar din Franța au venit 1.062 de dosare, aproape jumătate din total. La Medicină Dentară în limba franceză, concurența a ajuns la 9,3 candidați pe loc.
Pentru universitate, fiecare dintre ei înseamnă bani. Taxa anuală pentru anul 2025–2026 este de 8.500 de euro la Medicină și Medicină Dentară, 7.500 la Farmacie și 4.500 la Bioinginerie Medicală, potrivit grilei publicate de UMF Iași. O sută de studenți străini la Medicină aduc 850.000 de euro pe an. La Cluj, UMF a încasat în 2025 din taxe peste 134 de milioane de lei, aproape cât finanțarea instituțională de la stat, de 138 de milioane, potrivit raportului anual al universității.
Cea mai mică inimă artificială din lume, cu 3.000 de euro
Unul dintre proiectele studențești premiate internațional vine de la UMF. MAVIS, un grup de 38 de studenți de la Bioinginerie Medicală și Medicină, coordonat de dr. Alexandru Pleșoianu, a proiectat o inimă artificială care poate fi implantată și la nou-născuți și controlată din telefon. În noiembrie 2024, la finala HeartHackathon de la Utsunomiya, în Japonia, echipa a luat pentru al doilea an la rând premiul „The Most Advanced Design”. Cu un an înainte câștigase cu un model pentru adulți.
„Pentru această competiție, studenții ieșeni au conceput cea mai mică inimă artificială din lume.”
Alexandru Pleșoianu, coordonatorul echipei MAVIS, decembrie 2024
Drumul de la premiu la pacient costă însă altfel. Ionuț Nistor, coordonatorul Centrului de Transfer Tehnologic al UMF, spunea în decembrie 2024 că testarea prototipurilor începe cu o linie de credit de 3.000 de euro, obținută prin parteneriatul cu Universitatea RWTH din Aachen. Pentru testele pe animale, echipa pregătea împreună cu Aachen un proiect de 3 milioane de euro, prin programul european Pathfinder. Testarea pe oameni ar costa sute de milioane de euro.
Același decalaj apare și la spitalul în care viitorii medici ar urma să învețe. Spitalul Regional de Urgență Iași, cu 850 de paturi și 20 de săli de operație, are acum termen de finalizare decembrie 2029, după ce Guvernul l-a amânat cu doi ani pe 9 octombrie. Până atunci, studenții UMF fac practică în spitalele vechi ale orașului.
Cine îi angajează pe absolvenți
Palas Campus, deschis în aprilie 2023 și prezentat de dezvoltator drept cea mai mare clădire de birouri din țară, are 60.000 de metri pătrați închiriabili și a costat peste 120 de milioane de euro. A fost închiriat integral de la deschidere, cu chiriași ca Amazon, Microsoft și AMD.
Piața are și reversul ei. Pe 27 ianuarie 2026, Aumovio, fosta divizie de componente auto a Continental, a confirmat desființarea a 641 de posturi în România, dintre care 288 la Iași. Compania are în țară aproximativ 13.000 de angajați, peste jumătate ingineri sau specialiști IT. Pentru un oraș care își prezintă inginerii drept principalul avantaj, 288 de posturi pierdute într-o singură companie se văd.
13.661 de locuri la admitere, 202 paturi noi
Cererea pe care o creează universitățile se vede la fiecare admitere. În iulie 2026, doar UAIC a scos la concurs 13.661 de locuri: 8.322 la licență, 5.093 la master și 246 la doctorat.
În aceeași vară, universitatea a primit cheile căminului C9. Are 202 paturi.
