Câștigarea unui nou trofeu Palme d’Or de către regizorul Cristian Mungiu pentru filmul Fjord a generat, pe lângă entuziasm, și o analiză pragmatică a stării în care se află industria autohtonă de profil. Regizorul și producătorul Tudor Giurgiu a intervenit public, explicând miza reală a festivalului de pe Croazetă și atrăgând atenția guvernanților asupra nevoii de susținere financiară sistemică, dincolo de mesajele de felicitare de protocol.
Intervenția lui Giurgiu vine în contextul în care, în ciuda succeselor internaționale repetate, mecanismele de finanțare a producțiilor românești rămân deficitare, iar campaniile pentru marile premii americane depind de bugete adesea inaccesibile.
„Filmul Fjord” și dimensiunea unui Palme d’Or
Pentru a contracara perceptia, uneori detașată, a publicului larg față de festivalurile de film de autor, Tudor Giurgiu a recurs la o comparație sportivă pentru a ilustra anvergura reușitei.
„Pentru că mulți (încă) se întreabă ce e așa mare fuss în jurul Cannes-ului, e bine să înțeleagă că e echivalentul World Cup la fotbal sau a Grand Prix-ului la snooker”, a explicat acesta. Giurgiu a subliniat traseul pe care îl urmează, de regulă, câștigătorii: „Cele mai bune filme din lume sunt selectate într-o competiție de unde, regulat, filmele premiate ajung să câștige fie Oscaruri, fie alte multe premii sau/și titulatura de filmul anului. Să fii selectat în competiție e deja o performanță, darmite să câștigi Palme d’Or, premiul cel mare!”.
Argumentația sa se bazează pe datele tehnice și de piață ale noii producții semnate de Cristian Mungiu. Filmul Fjord se distinge prin complexitatea sa:
Este o coproducție internațională implicând șase state (România, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Franța, Suedia).
A fost filmat integral în Norvegia.
Include în distribuție două staruri globale.
Drepturile de difuzare pe piața din SUA au fost achiziționate înainte de festival de Neon, cel mai puternic distribuitor american specializat în campanii pentru Oscar (cu un portofoliu ce include titluri precum Parasite, Triangle of Sadness sau Anora).
Potrivit lui Giurgiu, acest efort a presupus o mobilizare impresionantă a echipei din România pentru a asigura finanțarea, iar rezultatul obținut îl consacră pe Mungiu drept „cel mai important și influent cineast român din toate timpurile”.
Cerințe clare pentru Guvern: Finanțare pentru campania de Oscar și diplomație culturală
Dincolo de evaluarea performanței cinematografice, mesajul lui Tudor Giurgiu a vizat direct autoritățile statului, cerând o trecere de la festivism la politici publice coerente.
El a indicat care ar trebui să fie prioritatea imediată a Guvernului României: „Orice guvern normal la cap dintr-o țară a cărui regizor câștigă al doilea Palme d’Or ar trebui să se preocupe asap (cât mai curând posibil – n.r.) nu de decorații și mesaje sforăitoare, ci de asigurarea unui buget decent de reprezentare la campania pentru premiile Oscar”.
Giurgiu argumentează că o astfel de campanie, care reprezintă „o eternă problemă” pentru producțiile autohtone din cauza costurilor ridicate (proiecții pentru membrii Academiei Americane de Film, PR pe piața nord-americană, campanii de presă), depășește interesul strict al echipei de producție, reprezentând „o campanie de imagine și de diplomație culturală pentru țară”.
O a doua direcție a analizei propuse de producător vizează sistemul intern de funcționare a domeniului. El a reiterat dificultățile majore în adunarea fondurilor pentru producțiile autohtone, precum și problemele legate de circulația și promovarea filmelor românești atât în rețeaua internă de cinematografe, cât și în străinătate.
„Fără înțelegerea că filmul e o industrie puternică, care poate genera locuri de muncă și aduce business consistent în țară, n-am făcut nimic”, a avertizat Giurgiu, legând succesul individual de necesitatea unei infrastructuri economice funcționale.
În încheierea intervenției sale, Giurgiu a menționat și succesul altor producții românești prezente la Cannes – premierea filmelor Minotaur (care va fi distribuit în România de Bad Unicorn) și Fatherland (distribuit de Transilvania Film).
Totuși, el a taxat și modul în care succesul internațional este uneori receptat intern. Referindu-se la cronicile apărute imediat după premieră, el a descris ca fiind „simptomatic și cel puțin cringe că imediat după premiera filmului Fjord, acesta a fost deja trântit și desființat (la nivel de o stea) de o cronică autohtonă”. „Cum am mai zis, pare-se că am uitat să ne bucurăm de filme, în primul și în primul rând”, a concluzionat acesta.
