Guvernul României analizează, în ședința de astăzi, oportunitatea sesizării Curții Constituționale (CCR) cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Agenda ședinței include o notă privind acest subiect, care vizează relația instituțională dintre Executiv și instanța supremă în contextul litigiilor deschise privind drepturile salariale.
Această acțiune survine după ce ÎCCJ a promovat o acțiune în instanță împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor (dosar nr. 1844/2/2026), aflată pe rolul Curții de Apel București. Obiectul dosarului îl reprezintă obligarea Executivului la suplimentarea bugetului pentru plata unor drepturi salariale restante, prevăzute în titluri executorii scadente în anul 2026.
Începând cu luna martie, ÎCCJ a acționat Guvernul în judecată pentru neplata sumelor solicitate, decizie care a urmat unei plângeri prealabile formulate anterior de instanță împotriva Executivului. Disputa juridică a apărut după ce, în procesul de fundamentare a bugetului de stat, au fost efectuate realocări de fonduri, fiind prioritizate alte categorii de cheltuieli față de sumele solicitate de instanțe pentru acoperirea drepturilor salariale ale magistraților.
Documentele oficiale de pe agenda ședinței de astăzi indică faptul că Guvernul urmărește obținerea unei clarificări din partea Curții Constituționale privind competențele și responsabilitățile fiecărei puteri în gestionarea resurselor bugetare destinate sistemului judiciar.
Istoricul proceselor salariale și cadrul legal
Datele furnizate de Guvern indică faptul că, în ultimii 20 de ani, magistrații au obținut peste 5.000 de hotărâri judecătorești definitive prin care au solicitat recalcularea drepturilor salariale. Aceste demersuri au vizat, în principal, eliminarea unor discriminări invocate sau solicitarea unor sporuri specifice, printre care:
-
Sporul „anticorupție” de 40% din indemnizația brută;
-
Sporul pentru risc și solicitare neuropsihică de 50%;
-
Sporul de confidențialitate de 15%;
-
Extinderea unor sporuri destinate inițial procurorilor DNA, DIICOT sau SIIJ.
Conform informațiilor tehnice prezentate în rapoartele anterioare, o componentă a acestor obligații financiare derivă din stabilirea administrativă a valorii de referință sectoriale (VRS). Aceasta a fost fixată la valoarea de 605,225 lei prin decizii interne semnate de conducerea instituțiilor din sistemul judiciar (președinții ÎCCJ, CSM și Procurorul General), măsură care a condus la generalizarea salariilor la nivelul maxim în plată.
