Deși Patriarhia Română a reafirmat interdicția ca fețele bisericești să se implice în acțiuni politice, mai mulți preoți și susținători continuă campania în favoarea fostului candidat la președinție, Călin Georgescu, organizând evenimente de sprijin chiar în lăcașuri de cult, relatează RISE Project. Fenomenul s-a extins și în stradă, unde aceiași adepți care îl întâmpinau anterior pe Georgescu la mănăstiri au fost prezenți la recentele proteste din București.
Potrivit unei investigații RISE Project, grupul de susținători ai lui Călin Georgescu, care inițial se mobiliza online pentru sesiuni de rugăciune, a devenit activ în spațiul public. Un exemplu este Constantin Claudiu Laurențiu, cunoscut în mediul online ca „Laur CG”, cu peste 100.000 de urmăritori pe rețelele sociale. Acesta a fost prezent în Piața Victoriei la un protest recent al ciobanilor, unde, folosind o portavoce, a făcut apel la „clanuri sportive”, „interlopi” și membri ai galeriilor de fotbal să se alăture manifestației.
Conform sursei citate, Constantin a fost condamnat în trecut în Franța pentru infracțiuni de fals și escrocherie. Întrebat despre aceste acuzații, el a declarat că a fost o „greșeală din tinerețe” și că doar asigura traducerea pentru o altă persoană la deschiderea unui cont bancar, fără a beneficia personal. În ceea ce privește apelul către grupările interlope, Constantin a susținut că intenția sa nu a fost de a incita la violență, ci de a chema „oamenii de onoare” în stradă.
Mobilizarea online și prezența la evenimente publice
Investigația evidențiază o rețea de influenceri, printre care Constantin Claudiu Laurențiu, Alexandru Dorel Petrică („Alex Dac oficial”), Alex Foiciuc („Alex Patriot”) și Iustin Belea, care promovează constant imaginea lui Călin Georgescu prin montaje video devenite virale pe platforme precum TikTok și Facebook. Aceștia îl însoțesc frecvent pe omul politic la diverse evenimente, inclusiv la instanțele de judecată și la lăcașurile de cult.
Reținerea recentă a lui Călin Georgescu de către DIICOT a declanșat o mobilizare rapidă pe grupurile de WhatsApp dedicate susținerii sale. Conform RISE Project, administratorii au organizat o „ștafetă duhovnicească”, stabilind un program de rugăciune continuă pe parcursul nopții. Unii membri ai grupului au propus recitarea unor poezii de Radu Gyr, poet asociat cu Mișcarea Legionară.
Prezența la mănăstiri și reacția Bisericii
Campania de imagine a lui Georgescu a inclus vizite la numeroase mănăstiri, unde a fost întâmpinat de susținători. La Mănăstirea Brâncoveni, de exemplu, un adept identificat ca Attila Szocs i-a oferit un porumbel alb, gest repetat și la alte evenimente publice. La Mănăstirea Aninoasa, politicianul a fost așteptat cu pâine și sare de către membri activi ai grupurilor sale de susținere, printre care Andreia Stănescu și Alina Moise.
Într-un răspuns oficial pentru RISE Project, Patriarhia Română a subliniat că Biserica Ortodoxă își păstrează neutralitatea și că „orice formă de implicare a clericilor în activități politice partinice este interzisă”. Instituția a menționat că eventualele încălcări trebuie analizate de centrele eparhiale.
Cu toate acestea, mai mulți clerici și-au exprimat public susținerea. Printre aceștia se numără ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care l-a numit pe Georgescu „trimis al lui Dumnezeu”, primind ulterior o dojană scrisă de la Sfântul Sinod. De asemenea, preotul paroh Mihai Niță din Buftea a primit avertismente din partea Arhiepiscopiei Bucureștilor după ce a transformat biserica într-un loc de întâlnire pentru susținătorii lui Georgescu.
Legăturile cu Muntele Athos și Frăția Ortodoxă
Sprijinul pentru Călin Georgescu a depășit granițele țării, ajungând și la Muntele Athos. Site-ul unui schit românesc a publicat articole în care îndemna alegătorii să îl voteze. Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a precizat, la solicitarea RISE Project, că „monahismul trebuie […] să rămână departe de orice implicare directă sau indirectă în politică”, condamnând orice abatere.
Pe plan intern, organizația Frăția Ortodoxă, inițial susținătoare a curentului suveranist și a lui Georgescu, s-a distanțat de acesta. Dan Grăjdeanu, liderul organizației, a explicat că ruptura s-a produs după descoperirea unui podcast din 2020 în care Georgescu făcea afirmații controversate despre Biblie, sugerând că anumite pasaje ar fi rezultatul unei manipulări.
