Unul dintre cele mai complexe dosare de criminalitate economico-financiară din România, supranumit „Mafia Imobiliară” din Iași, se apropie de un deznodământ la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde următorul termen a fost fixat pentru 8 octombrie 2026. Cauza, instrumentată inițial de DIICOT, expune o grupare care a fraudat zeci de persoane, generând un prejudiciu estimat la 2,8 milioane de euro. Conform datelor din dosar, rețeaua a funcționat printr-o colaborare inedită între „gulere albe” (notari publici și antreprenori) și membri ai clanului interlop Corduneanu, exploatând vulnerabilitățile sistemului de publicitate imobiliară.
Trimis în judecată în primăvara anului 2023, dosarul a primit o primă soluționare pe 11 iunie 2026 la Curtea de Apel Iași. Instanța a dictat condamnări grele cu executare, însă hotărârea nu este definitivă, fiind contestată prin 26 de apeluri de către inculpați, părți civile și procurori.
Potrivit hotărârii pronunțate în primă instanță, liderul grupării, Cătălin Gheorghiță Sandu, a primit o pedeapsă de 11 ani și 2 luni de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, spălare de bani și deținere de droguri. Anchetatorii au probat că acesta a inițiat și coordonat întreaga rețea între anii 2015 și 2021, vizând în special terenuri cu situații juridice incerte, proceduri succesorale nefinalizate sau proprietăți aflate în litigiu. Din interceptările aflate la dosar reiese că Sandu controla strict distribuția profiturilor ilicite, recurgând frecvent la divizarea fondurilor pentru a menține loialitatea complicilor.
Notarii publici, piloni ai mecanismului de fraudare
Un aspect central al dosarului îl reprezintă implicarea directă a unor notari publici, fără de care tranzacțiile ilegale nu ar fi putut fi introduse în circuitul civil. Notarul Costin Răzvan Ionuț a fost condamnat la 8 ani și 4 luni de închisoare pentru constituirea grupului infracțional, spălare de bani și opt acte materiale de abuz în serviciu. Instanța a reținut că acesta autentifica în mod conștient documente false (contracte, procuri, certificate de moștenitor), conferindu-le aparența de legalitate. Un alt notar, Bogdan Daniel Florea, a primit 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals intelectual.
Un episod detaliat în rechizitoriu îl are în prim-plan pe un fost procuror în vârstă de 70 de ani, prejudiciat cu 480.000 de euro. Conform convorbirilor interceptate, victima i-a reproșat direct notarului Costin Răzvan Ionuț că redactează actele la dictarea liderilor grupării, acuzându-l de complicitate la fals.
Mai mult, probele arată că notarul a intervenit activ pentru a bloca mecanismele anti-fraudă ale băncilor. În toamna anului 2021, când un sistem automat al băncii ING a blocat conturile liderului Cătălin Sandu pe baza unor suspiciuni de spălare a banilor, notarul Costin a redactat de urgență o „încheiere rectificativă” cu date nereale. Documentul avea scopul de a convinge ofițerii bancari că a avut loc o eroare materială, încercând astfel să forțeze deblocarea banilor iliciți.
Legăturile cu lumea interlopă: Finanțare și protecție
Pentru a-și desfășura activitatea, gruparea a beneficiat de sprijinul logistic și financiar al clanului Corduneanu, arată procurorii. Adrian Corduneanu, cunoscut în mediul interlop drept „Beleaua”, a fost condamnat la 7 ani de închisoare, la care instanța a adăugat un rest de pedeapsă anterior de 400 de zile. Acesta, alături de soția sa, Ramona Carmen Corduneanu (condamnată la 5 ani pentru spălare de bani), ar fi asigurat finanțarea operațiunilor imobiliare prin împrumuturi cu dobânzi cămătărești care ajungeau și la 400%. De asemenea, notorietatea clanului oferea protecție rețelei, descurajând concurența și potențialele plângeri ale victimelor.
Un alt membru important al rețelei, Alin Eugen Curcă, a primit o sentință de 5 ani și 4 luni de închisoare cu executare.
Efectul deciziilor CCR privind prescripția
Deși pedepsele aplicate sunt severe, sentința din iunie 2026 arată că inculpații au scăpat de răspunderea penală pentru infracțiuni de bază din acest dosar, precum înșelăciunea, falsul în declarații și camăta.
Încetarea procesului penal pentru aceste capete de acuzare a fost dispusă ca urmare a deciziilor Curții Constituționale a României (297/2018 și 358/2022) referitoare la prescripția răspunderii penale. Deoarece faptele de înșelăciune s-au derulat începând cu 2015, termenele scurte de prescripție (de 3 până la 5 ani) s-au împlinit până la momentul pronunțării. Condamnările grele au fost salvate exclusiv datorită încadrărilor juridice superioare reținute de DIICOT – grup infracțional organizat, spălare de bani și abuz în serviciu – care beneficiază de termene de prescripție mult mai lungi.
Măsuri asigurătorii și recuperarea prejudiciului
Pe lângă latura penală, Curtea de Apel Iași a luat măsuri drastice pe latura civilă pentru acoperirea prejudiciului de 2,8 milioane de euro. Judecătorii au dispus anularea tuturor înscrisurilor notariale falsificate, măsură care deschide calea restituirii în natură a zeci de hectare de teren către proprietarii legitimi.
În paralel, s-au dictat despăgubiri materiale uriașe, inculpații Sandu și Costin fiind obligați, într-un singur caz, la plata a peste 274.000 de euro către o parte civilă. Instanța a menținut sechestrele DIICOT și a dispus confiscarea specială a banilor și proprietăților obținute prin spălare de bani.
Pe parcursul procesului, dosarul a generat controverse privind legalitatea interceptării unor avocați din Baroul Iași, apărătorii invocând încălcarea confidențialității relației client-avocat. Deși anumite aspecte procedurale au fost rejudecate la dispoziția instanței supreme, nucleul probelor obținute de anchetatori a fost validat.
Decizia finală aparține acum judecătorilor de la Înalta Curte, care vor cântări atât argumentele apărării privind prescripția și gradul de vinovăție al notarilor, cât și materialul probator extins administrat de procurori.
