Fostul primar al Sectorului 1, Clotilde Armand, a fost condamnată luni, în primă instanță, la un an de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, fiind găsită vinovată de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane în formă continuată. Decizia pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul legat de gestionarea unui proiect din fonduri europene nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de zece zile.
Conform hotărârii instanței, pedeapsa nu va fi executată, judecătorii stabilind un termen de supraveghere de doi ani, perioadă calculată de la momentul în care sentința va deveni definitivă. Pe parcursul acestui interval, Clotilde Armand trebuie să respecte o serie de măsuri stricte, printre care prezentarea regulată la Serviciul de Probațiune București, primirea vizitelor consilierului desemnat și comunicarea oricăror schimbări de domiciliu, deplasări mai lungi de cinci zile sau modificări ale locului de muncă.
Instanța a mai dispus confiscarea sumei de 18.720 de lei și obligarea fostului edil la plata a 2.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare. Pedeapsa complementară care interzice dreptul de a fi aleasă sau de a ocupa o funcție publică a fost, de asemenea, suspendată, urmând să fie aplicată doar în cazul în care măsura amânării pedepsei este revocată.
Acuzațiile procurorilor
Dosarul a fost trimis în judecată în aprilie 2024, în urma unei plângeri penale și a unui raport al Agenției Naționale de Integritate (ANI). Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a reținut că, în perioada mai – august 2022, în calitate de primar, Clotilde Armand s-a desemnat singură manager al proiectului european „Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție”.
Procurorii afirmă că, din această poziție, fostul primar a emis patru dispoziții prin care și-a majorat propriile indemnizații lunare. Sumele brute încasate suplimentar în cele patru luni au totalizat 18.720 de lei.
Situația juridică a fostului edil a fost complicată și de parcursul în instanța de contencios administrativ. În decembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv raportul ANI din 2022, care constata starea de conflict de interese și incompatibilitate în același caz.
Argumentele din faza camerei preliminare
Potrivit unei analize publicate de Gândul, parcursul dosarului a inclus o lungă etapă de cameră preliminară, finalizată în noiembrie 2024. La acel moment, magistratul care a validat rechizitoriul a respins toate excepțiile apărării, subliniind gravitatea faptelor reținute de procurori.
Judecătorul a notat în motivare că astfel de infracțiuni generează „suspiciunea de fraudă” și „decredibilizează instituția” publică, afectând încrederea cetățenilor în rigoarea selecției funcționarilor. De asemenea, instanța a considerat neîntemeiată apărarea conform căreia majorările ar fi fost obligatorii prin lege, argumentând că fapta descrisă indică intenția directă de a obține foloase patrimoniale, aspect suficient pentru a atrage starea de pericol pentru instituție, independent de alte probe privind legătura de cauzalitate.
În urma pronunțării sentinței, Clotilde Armand a transmis un mesaj public pe rețelele sociale, în care a calificat dosarul drept o acțiune de hărțuire inițiată la comanda PSD. Aceasta a subliniat că decizia nu presupune o pedeapsă cu executare și că instanța nu a reținut existența unui prejudiciu material.
Fostul primar susține că a acționat legal și cu bună-credință, anunțând că va contesta hotărârea. Totodată, Armand a punctat că, în acest moment, nu are nicio interdicție activă care să o împiedice să candideze pentru o funcție publică, acuzându-și adversarii politici, în special pe reprezentanții PSD, că încearcă să o elimine din viața publică prin intermediul „dosarelor penibile”. Ea a evocat, de asemenea, presupuse nereguli în instrumentarea cazului, menționând schimbări ale procurorilor și ale completului de judecată.
