Deși statisticile oficiale indică o creștere a veniturilor populației, un fenomen de erodare a puterii de cumpărare se observă la nivelul bugetelor lunare. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru ultimul trimestru din 2025 arată un paradox economic: cheltuielile gospodăriilor au crescut cu 11% față de perioada similară a anului anterior, depășind ritmul de creștere al veniturilor (10,3%). O analiză detaliată a bugetului familial arată cum este structurat nivelul de trai actual și de ce o mare parte din venituri este absorbită strict de consumul de bază și de obligațiile fiscale.
Datele statistice relevă o stabilitate a surselor de venit, dar evidențiază și dependența de asistența statului și de autoconsum. La nivel național, o gospodărie medie a înregistrat în trimestrul IV al anului trecut venituri bănești lunare de 8.863 de lei (aproximativ 3.566 de lei pe persoană), marcând însă o ușoară scădere de 0,2% comparativ cu trimestrul anterior. Privind în detaliu, banii care intră într-o gospodărie sunt generați astfel:
- Baza salarială: Salariile brute și celelalte drepturi salariale asigură 68,4% din bugetul mediu (în valoare absolută, 6.466 de lei lunar pe gospodărie).
- Prestațiile sociale: Acestea au un impact semnificativ, contribuind în medie cu 1.877 de lei lunar în bugetul unei gospodării.
- Veniturile în natură: Contravaloarea consumului din resurse proprii este evaluată la 591 de lei lunar pe gospodărie, indicând persistența unei anumite proporții de autoconsum la nivel național.
Dacă veniturile au înregistrat un avans anual, cheltuielile au ținut un pas chiar mai alert, ajungând la 7.594 de lei pe gospodărie (3.056 lei/persoană). Distribuția acestor cheltuieli arată clar care sunt prioritățile, dar și constrângerile financiare ale românilor:
- Consumul: Cea mai mare pondere, de 59,9% (4.834 lei), este direcționată către consumul curent (produse alimentare, nealimentare și plata serviciilor).
- Obligațiile către stat: O treime din cheltuielile totale, respectiv 33,6% (2.711 lei), merge către administrația publică și fondurile de asigurări, sub formă de impozite, contribuții și taxe.
Adunând aceste două capitole, rezultă că 93,5% din cheltuielile lunare sunt alocate acoperirii nevoilor curente și obligațiilor fiscale. Acest procent ridicat limitează considerabil marja financiară disponibilă (6,5%) pentru educație, investiții pe termen lung, servicii private de sănătate sau economisire constantă.
Decalajul urban-rural: diferențe în bugetul casei
Statisticile INS reconfirmă clivajul economic dintre mediul urban și cel rural, evidențiind două modele de consum complet diferite. În mediul urban, venitul mediu lunar pe gospodărie atinge 10.785 de lei (de 1,4 ori mai mare decât la sate), iar cheltuielile se situează la 9.144 lei. Aici, economia funcționează predominant pe baze salariale (74,2% din venituri provin din salarii), însă și nivelul obligațiilor fiscale este superior: ponderea cheltuielilor pentru impozite și taxe este cu 8,1 puncte procentuale mai mare decât în rural. La nivel rural, datele reflectă o structură financiară mult mai expusă riscurilor:
- Ponderea socială: Prestațiile sociale formează 21,4% din veniturile totale (cu 2,6 puncte procentuale peste nivelul din mediul urban).
- Autoconsumul vital: Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii reprezintă 10,9% din cheltuieli, fiind de patru ori mai mare comparativ cu procentul înregistrat la oraș.
