Consumul de energie electrică la nivel național s-a apropiat miercuri seară de maximele absolute înregistrate în sezonul cald, atingând o valoare de aproape 7.700 MW. Situația tensionată din Sistemul Electroenergetic Național este generată de cumulul temperaturilor ridicate asociate caniculei, al secetei severe care afectează regiunea și al unor restrângeri temporare în producția internă.
Conform datelor în timp real furnizate de Transelectrica, la ora 20:03, consumul instantaneu din sistem se situa la 7.675 MW, în timp ce producția internă asigura 5.321 MW. Diferența de 2.353 MW a fost acoperită prin importuri masive, reprezentând aproximativ 31% din necesarul total al țării. Datele operative preluate de platformele independente de monitorizare au indicat un vârf de 7.676 MW în intervalul de 24 de ore analizat, moment în care producția internă urcase la 5.696 MW, iar importurile se reduseseră la 1.870 MW.
Aproape de recordul estival și la distanță de vârful de iarnă
Valoarea înregistrată miercuri seară se plasează în imediata apropiere a recordurilor stabilite anterior în această vară. Cel mai înalt nivel estival din 2026 a fost consemnat pe 29 iunie, când consumul a urcat la 7.971 MW, fiind urmat la o zi distanță de o valoare de 7.907 MW. Vârful actual se situează astfel cu aproximativ 3,7% sub maximul sezonului cald.
În perspectivă anuală, consumul înregistrat în plină vară rămâne însă sub nivelul consemnat în sezonul rece. Cel mai ridicat vârf de consum din 2026 a fost atins pe 21 ianuarie, când necesarul Sistemului Electroenergetic Național a ajuns la 9.213 MW, impus de temperaturile scăzute specifice iernii.
La momentul de vârf al serii de miercuri, cea mai mare pondere în acoperirea consumului intern a revenit hidrocentralelor, care au generat circa 1.804 MW. Acestea au fost urmate de centralele pe hidrocarburi, cu 1.393 MW, unitățile pe cărbune, cu 972 MW, și energia nucleară, care a asigurat 679 MW.
Contribuția surselor regenerabile a fost una redusă pe fondul orei de vârf: energia eoliană a generat 55 MW, în timp ce panourile fotovoltaice au furnizat 121 MW după apusul soarelui. Instalațiile de stocare au adus o contribuție suplimentară de 232 MW.
Capacitatea de producție internă a fost puternic constrânsă de oprirea preventivă a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Decizia a fost impusă de nivelul extrem de scăzut al Dunării pe fondul secetei prolongate, o unitate care asigura în mod obișnuit un aport de aproximativ 700 MW în sistem.
Răspunsul autorităților și apelul la consumul voluntar
În acest context dificil, Guvernul a dispus ca centralele pe gaz și pe cărbune să funcționeze la capacitate maximă, iar dispeceratul a cerut hidrocentralelor să concentreze producția în intervalul orar de seară. Totodată, premierul Ilie Bolojan a adresat un apel public către instituții, companii și populație pentru reducerea voluntară a consumului în orele de vârf.
Nivelul ridicat consemnat miercuri seară indică însă că apelul oficial nu a determinat o scădere imediat vizibilă în cererea totală la nivel național. Transelectrica a precizat că situația este gestionată riguros prin utilizarea tuturor resurselor tehnice disponibile, inclusiv importurile și capacitățile de stocare, pentru a fi exclus riscul unei avarii majore în sistemul energetic.
