Ministerul Finanțelor a raportat o reducere a deficitului bugetar pentru primele trei luni ale anului 2026, acesta ajungând la 1,03% din Produsul Intern Brut (PIB), comparativ cu un nivel de 2,28% înregistrat în perioada similară a anului trecut. Conform datelor oficiale, această evoluție a fost susținută de creșterea veniturilor la bugetul de stat, fondurile europene și o colectare mai eficientă a taxelor. O analiză obiectivă a execuției bugetare indică însă că ritmul mai lent al cheltuielilor publice a fost influențat și de un factor administrativ: funcționarea Guvernului fără un buget adoptat până târziu în luna martie, aspect care a amânat o parte din plăți pentru perioada următoare.
Scăderea deficitului la 21,09 miliarde de lei (față de 43,66 miliarde lei în 2025) are la bază o creștere a veniturilor statului. Bugetul a încasat 158,76 miliarde de lei, marcând un avans de 12,3% comparativ cu anul precedent. Această performanță reflectă direct măsurile fiscale adoptate pe parcursul anilor 2024 și 2025.
Evoluția principalelor surse de venit subliniază impactul noilor reglementări:
- Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA): A generat încasări nete de 33,63 miliarde lei, reprezentând o creștere de 17,7%. Avansul este explicat de autorități în principal prin modificarea cotelor de TVA intrate în vigoare anul trecut.
- Impozitul pe salarii și venit: A adus la buget 17,97 miliarde lei (+19%). Creșterea este corelată cu eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din sectoare precum IT, construcții, agricultură și industria alimentară, alături de o majorare cu 53% a încasărilor din impozitarea dividendelor.
- Contribuțiile de asigurări: Au totalizat 53,28 miliarde lei (+7%), o dinamică alimentată de lărgirea bazei de impozitare și creșterea fondului de salarii din economie.
- Fondurile europene: Sumele rambursate de Uniunea Europeană au atins 13,20 miliarde lei, reprezentând o creștere de 43,5% față de primul trimestru din 2025.
Evoluția cheltuielilor: impactul funcționării fără buget aprobat
Pe segmentul cheltuielilor totale, Ministerul Finanțelor a raportat o scădere nominală de 2,8%, până la valoarea de 179,85 miliarde lei. Contextul acestei reduceri trebuie corelat cu calendarul legislativ: Parlamentul a adoptat legea bugetului de stat pentru anul curent abia pe 20 martie 2026. În lipsa acestui document în lunile ianuarie și februarie, instituțiile publice au funcționat în limita a 1/12 din bugetul anului precedent, neavând baza legală pentru a angaja cheltuieli noi de amploare.
În acest cadru restrictiv temporar, cheltuielile cu asistența socială au înregistrat o ușoară scădere (-0,2%), iar fondul de salarii pentru bugetari s-a redus cu 1,28 miliarde lei, ca urmare a limitării unor sporuri. Totuși, alte categorii de costuri au înregistrat creșteri:
- Bunuri și servicii: Au urcat cu 5,8% (până la 23,56 miliarde lei), creștere determinată inclusiv de decontarea unor medicamente restante din anul anterior de către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
- Serviciul datoriei publice: Statul a plătit 13,37 miliarde lei pentru dobânzi, cu 0,88 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 (menținându-se la 0,7% din PIB).
- Investițiile: Au atins 21,67 miliarde lei. Din această sumă, un procent majoritar de 74,92% provine din fonduri externe nerambursabile și din componenta de împrumut a PNRR, compensând astfel scăderea investițiilor finanțate strict din surse naționale.
Deși datele primului trimestru indică o reducere a deficitului, execuțiile bugetare din lunile aprilie și mai ar putea reflecta o parte din plățile amânate la începutul anului. În acest context, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a solicitat ordonatorilor de credite prudență maximă în angajarea de noi cheltuieli și recuperarea decalajelor de absorbție a fondurilor din PNRR.
Concomitent, Ministerul Finanțelor raportează că a menținut sprijinul pentru lichiditatea companiilor, rambursând TVA în valoare de 10,71 miliarde lei în primul trimestru (o medie de peste 3,6 miliarde lei lunar), în creștere față de cele 8,29 miliarde lei rambursate în perioada similară din 2025.
Pentru anul 2026, România are aprobată o țintă de deficit de 6,2% din PIB (pe standard cash). Nivelul este stabilit în acord cu planul fiscal multianual convenit cu Comisia Europeană, care prevede reducerea graduală a dezechilibrului bugetar sub pragul de 3% din PIB, pe fondul procedurii de deficit excesiv în care se află țara noastră. Menținerea echilibrului va depinde de capacitatea Guvernului de a susține ritmul de colectare și de a controla cheltuielile în trimestrele următoare.
