Luni, 4 mai 2026, moneda națională a înregistrat o depreciere semnificativă, cursul oficial anunțat de Banca Națională a României (BNR) stabilind o medie de 5,1998 lei pentru un euro. Evoluția are loc într-un context politic tensionat, cu doar o zi înaintea votului pentru moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, și marchează un nou prag istoric. Presiunea asupra leului a început să se manifeste vizibil de miercurea trecută, 29 aprilie, când euro a depășit pragul de 5,10 lei. Tendința a continuat joi, atingând valoarea de 5,14 lei, cea mai scăzută cotație de după anul 2005. Specialiștii din piață observă o corelație directă între contextul politic intern și mișcările fluxurilor de capital.
„Am văzut ieșiri mari de bani din țară zilele astea!”, confirmă dealerul valutar al unei mari bănci din România. Acesta explică faptul că investitorii străini preferă să evite riscurile asociate incertitudinii: „Străinii se retrag de pe lei, dar nu e clar dacă au luat în calcul un rezultat anume al votului de marți sau pur și simplu vor să evite perioada asta de instabilitate. Deocamdată noul prag de echilibru este de 5,2 lei pentru un euro”.
În ceea ce privește o eventuală intervenție a Băncii Centrale, perspectiva tehnică sugerează prudență: „BNR nu are de ce să intervină și probabil nu va interveni dacă lucrurile nu derapează masiv. Ar fi o cheltuială inutilă din rezerva valutară acum. Poate să vedem intervenții de la un prag de 5,25 lei/euro”.
Ancorarea stabilității: De ce este cursul vital pentru economia României
Analiza publicată de BRD luni subliniază că, în ultimii ani, cursul de schimb a servit drept una dintre puținele ancore de stabilitate financiară în fața multiplelor adversități economice. Menținerea unei relative stabilități a leului nu este doar o opțiune simbolică, ci o necesitate decursă din structura datoriei și a consumului:
- Ancorarea inflației: Deprecierea cursului se propagă rapid în prețul serviciilor (chirii, facturi de telefonie, bilete de avion), alimentând impulsul inflaționist.
- Serviciul datoriei publice: Ponderea datoriei externe a crescut notabil, ceea ce amplifică sensibilitatea costurilor de finanțare ale statului la orice fluctuație a cursului de schimb.
- Creditul privat: Aproximativ o treime din împrumuturile acordate sectorului privat sunt denominate în valută, orice depreciere afectând direct capacitatea de plată a debitorilor.
- Competitivitatea exporturilor: Deși o monedă mai slabă poate oferi o „gură de oxigen” temporară exportatorilor, adevărata competitivitate pe termen lung depinde de diversificare, eficiență și inovare, nu de paritatea monetară.
Sursă grafic: Hotnews.ro
Analiștii băncii notează, de asemenea, că legarea mișcărilor cursului de interesele politice este o abordare riscantă, paritatea fiind, teoretic, dictată de fundamentele economice, nu de calendarul electoral. O privire asupra monedelor din regiune confirmă faptul că presiunile actuale asupra leului au un caracter preponderent intern (fiscale și politice), nefiind vorba de un fenomen generalizat în Europa Centrală și de Est.
În timp ce leul românesc a atins minime istorice, monedele vecine au avut traiectorii diferite:
- Coroana cehă: A rămas stabilă, înregistrând chiar ușoare aprecieri în luna aprilie.
- Forintul maghiar: S-a întărit semnificativ față de euro, atingând un punct de vârf pe 17 aprilie 2026 (361,79 HUF/euro). În ultimele șase luni, euro a pierdut 5,9% din valoare în fața monedei maghiare.
În opinia specialiștilor, economia României rămâne vulnerabilă din cauza „deficitelor gemene” mari, care, deși aflate în ajustare, reduc marja de manevră în perioade de criză. Instabilitatea politică actuală nu face decât să amplifice reticența investitorilor de a finanța aceste deficite, accelerând ieșirile de capital raportate de dealeri. Rezultatul votului de marți și, mai ales, claritatea politicilor fiscale care vor urma, vor stabili dacă pragul de 5,2 lei/euro va deveni noua normalitate sau dacă leul va reuși să recupereze terenul pierdut.
