În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul bugetar a înregistrat o scădere de 40% față de perioada similară a anului 2025, situându-se la 36 de miliarde de lei, comparativ cu 64 de miliarde de lei înregistrate anterior. În același interval, datele oficiale indică o creștere a puterii de cumpărare la 78% din media Uniunii Europene, într-un context în care prețurile interne se situează cu 35% sub media europeană. Analiza acestor indicatori necesită evaluarea datelor la finalul exercițiului fiscal pentru a determina sustenabilitatea tendințelor actuale.
Evoluția deficitului bugetar reflectă o schimbare în gestionarea cheltuielilor publice. Datele indică menținerea componentei de investiții, în timp ce alocările pentru cheltuielile de funcționare au fost ajustate. Guvernul a comunicat că strategia a vizat prioritizarea proiectelor cu un grad ridicat de certitudine pentru finalizare, în scopul de a optimiza utilizarea fondurilor europene și de a respecta angajamentele de încadrare fiscală.
Prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, a menționat că deciziile privind alocările bugetare au fost influențate de necesitatea păstrării pe componenta de grant a investițiilor care prezintă un risc minim de nerealizare. Acest demers este prezentat ca o măsură de conformare la disciplinele fiscale monitorizate de instituțiile europene și agențiile de rating.
Indicatori privind puterea de cumpărare
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, puterea de cumpărare în România a atins pragul de 78% din media Uniunii Europene, depășind valorile raportate în state precum Ungaria sau Bulgaria. Această dinamică a consumului are loc în condițiile în care nivelul prețurilor interne este cu 35% mai mic față de media europeană.
Analistul economic Adrian Negrescu a semnalat însă nevoia corelării acestor date cu evoluția veniturilor salariale. „Prețurile din România sunt sub media europeană, dar trebuie raportate la veniturile populației. Salariile nu au absorbit integral creșterile de prețuri înregistrate în ultimii doi ani”, a declarat Negrescu.
Totodată, datele indică o concentrare a indicatorilor de bunăstare în zonele urbane mari, unde investițiile străine directe și activitățile comerciale sunt mai intense, comparativ cu zonele rurale.
Perspective economice asupra sustenabilității
Economiștii subliniază că eficiența măsurilor bugetare va putea fi evaluată riguros abia la finalul anului 2026. Profesorul de economie Cristian Păun a punctat necesitatea unor reforme structurale care să consolideze echilibrul bugetar.
-
Reforma cheltuielilor: Scăderea cheltuielilor pe zona de salarii a fost identificată drept un factor tehnic care a contribuit la reducerea deficitului în primele luni ale anului.
-
Factorii de creștere: Investițiile companiilor multinaționale și integrarea în piața unică europeană rămân pilonii principali ai activității economice locale.
