Jurnalistul George Buhnici i-a adresat o scrisoare deschisă premierului interimar Ilie Bolojan, solicitând clarificări privind modalitatea în care autoritățile intenționează să utilizeze energia stocată în bateriile gospodăriilor și subliniind necesitatea unei remunerații corecte pentru posesorii de sisteme fotovoltaice.
În documentul făcut public marți, 18 august 2026, Buhnici atrage atenția că cele peste 360.000 de familii care au investit miliarde de lei în panouri fotovoltaice și capacități de stocare, totalizând peste 4.000 MW, trebuie considerate parteneri în sistemul energetic național, nu o problemă de gestionat. Jurnalistul precizează că nu se opune principiului dispecerizării pentru echilibrarea rețelei, însă critică eventuala aplicare a unor măsuri lipsite de compensație financiară adecvată. Potrivit acestuia, intervenția asupra echipamentelor private trebuie să fie însoțită de o plată echitabilă pentru energia pusă la dispoziția sistemului.
Poziția lui George Buhnici: „Dacă vrei să-mi controlezi bateria, OK, dar plătește-mă rezonabil”
Intervenind în dezbaterea publică, George Buhnici a explicat că ideea de dispecerizare nu este în sine greșită, însă modalitatea de punere în practică face diferența între un parteneriat modern și o abordare învechită.
„Dispecerizare este o idee foarte bună. Întrebarea este cum o facem. O facem ca în secolul trecut sau o facem poate cum face deja Australia de bunăvoie? Dacă vrei să-mi controlezi bateria, OK, dar plătește-mă rezonabil pentru chestia asta”, a declarat jurnalistul, subliniind că sutele de mii de români au riscat fonduri proprii pentru a sprijini tranziția energetică.
Acesta a arătat că efortul financiar al populației este considerabil: „Cu siguranță oamenii vor contribui de bunăvoie, dar nu veni acum, după ce ani la rând cu toții am investit. Prosumatorii au investit undeva spre 2,5 miliarde în baterii și în sistemele lor”. În viziunea sa, utilizarea energiei stocate este esențială pe termen lung pentru a evita costurile ridicate de răscumpărare a energiei la orele de vârf: „Pe mine mă interesează adaosul, pentru că pe termen lung este total nesustenabil să tot răscumpărăm energia noastră de la prânz acolo, mult mai scump”.
Modelul internațional și viziunea asupra rețelei descentralizate
Luând drept exemplu modelul din Australia, unde autoritățile au cofinanțat achiziția de baterii înainte de a solicita sprijinul consumatorilor pentru reglarea rețelei, Buhnici pledează pentru o abordare bazată pe mecanisme de piață liberă.
„În Australia aveau aceeași problemă ca noi și statul a zis: OK, cum o rezolvăm? Ne ducem la oamenii care vor să își pună baterii acasă și le-a subvenționat 30% din valoare, după care, da, poți dispeceriza”, a explicat acesta, adăugând că viitorul aparține cooperativelor și fabricilor virtuale de curent: „Când vom avea din ce în ce mai multe fabrici virtuale de curent, o să ne punem curentul laolaltă. Ne dispecerizăm noi, dacă e nevoie, în tot felul de grupuri din astea de cooperative, de producție”.
În scrisoarea deschisă adresată șefului Executivului, jurnalistul a punctat că prosumatorii reprezintă o soluție, nu o povară: „Mi-am pus banii și pielea la bătaie, la fel ca peste 360.000 de români care au instalat împreună peste 4.000 MW. Nu ne faceți ca înainte de ’89. Hai să le facem cumva sustenabile, hai să le facem cumva liberale, hai să le facem moderne, hai să-l facem ca în 2026”.
De cealaltă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că sistemul energetic românesc are nevoie de investiții de amploare în producție și stocare, incluzând aici surse pe gaz și energie nucleară, pentru a depăși blocajele actuale.
În plus, șeful Executivului a propus ca racordarea viitorilor prosumatori la rețea să fie condiționată de instalarea obligatorie a unor baterii de stocare, pentru a preveni complicațiile tehnice și suprasolicitarea rețelei de distribuție.
„Am propus ca conectarea noilor prosumatori cu panouri fotovoltaice în sistem să fie condiționată de instalarea de baterii de stocare, în așa fel încât să nu se mai genereze complicații”, a declarat Ilie Bolojan, subliniind totodată necesitatea promovării unor decizii bazate pe criterii de competență profesională în sectorul energetic, cu efecte vizibile estimate într-un termen de doi-trei ani.
