Parlamentarii partidului AUR au depus în dezbaterea Legislativului un pachet de modificări normative care vizează implementarea unei reguli de transparență a finanțării ONG-urilor, precum și extinderea statutului legal pentru orice avertizor de integritate. Demersul politic are loc pe fondul unor victorii definitive obținute în instanță de asociațiile de mediu, care au demonstrat ilegalitatea unor avize emise de statul român, ducând astfel la suspendarea unor investiții majore în infrastructura energetică.
Prima propunere vizează lărgirea cadrului legal privind avertizorii de integritate, un concept reglementat la nivel național în urma transpunerii Directivei (UE) 2019/1937. În prezent, legea protejează persoanele care raportează încălcări ale legii descoperite în contextul activității lor profesionale (angajați, colaboratori, funcționari).
Inițiativa dorește ca orice cetățean, indiferent de raportul de muncă, să beneficieze de acest statut dacă semnalează o neregulă a autorităților.
„Prin proiectul AUR, practic, orice cetățean poate deveni avertizor public, avertizor de integritate. Un cetățean activ care poate semnala autorităților atunci când observă nereguli. Cei care astăzi veți vota pentru, vă mulțumesc încă de pe acum. Cei care veți vota împotrivă trebuie să știți că va trebui să explicați cetățenilor de ce principiile europene sunt susținute de dumneavoastră doar atunci când acestea validează propriul narativ”, a declarat deputatul AUR, Ionelia Priescu.
Din punct de vedere juridic, experții în administrație publică notează că cetățenii au deja la dispoziție instrumente legale pentru a sesiza instituțiile de control (Petiții, sesizări la DNA, Curtea de Conturi, Garda de Mediu). O extindere a protecției specifice avertizorului de profesie către publicul larg ar necesita o redefinire clară a mecanismelor de verificare, pentru a preveni blocarea aparatului administrativ cu sesizări nefondate.
Proiecte energetice blocate: Cauze juridice versus declarații politice
A doua componentă a proiectului solicită o transparență a finanțării ONG-urilor, în special a celor cu activitate în domeniul ecologiei. Inițiatorii susțin că publicul trebuie să cunoască sursa banilor acestor entități, sugerând existența unor interese ascunse care doresc subminarea independenței energetice a României.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a punctat această ipoteză: „Chiar nu vreți să aflați cine finanțează procesele împotriva hidrocentralei Răstolița? Cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor de pe Jiu? Și cine a finanțat procesul pentru oprirea carierei de la Roșia, cea mai mare carieră de lignit din Uniunea Europeană? Haideți să vedem cine are interes să nu avem hidrocentrale în România”.
O analiză a motivărilor judecătorești arată însă că aceste proiecte energetice blocate nu au fost oprite exclusiv prin voința asociațiilor de mediu, ci din cauza incapacității instituțiilor statului de a emite documentații legale. Judecătorii au dat câștig de cauză ONG-urilor constatând vicii majore de procedură:
Hidrocentrala Răstolița: Deși lucrările sunt executate în proporție de peste 90%, instanțele au blocat defrișările necesare lacului de acumulare. Motivul juridic a fost lipsa unui studiu adecvat de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă și a biodiversității, document obligatoriu conform legislației europene. Statul a încercat eludarea acestor pași prin Ordonanțe de Urgență, respinse ulterior ca neconstituționale.
Defileul Jiului (Bumbești – Livezeni): Curtea de Apel București a anulat definitiv autorizațiile de construire în anul 2017. Instanța a constatat că acordul de mediu a fost emis ilegal, fără a respecta regimul strict de arie protejată (Parc Național și sit Natura 2000).
Cariera Roșia (Complexul Energetic Oltenia): Activitatea a fost suspendată temporar în urma unor acțiuni în instanță care au demonstrat nereguli în procedura de prelungire a acordului de mediu. Exploatarea a fost reluată ulterior, dar litigiul a evidențiat vulnerabilitatea avizelor emise de Agenția pentru Protecția Mediului.
Prin urmare, deciziile de blocare aparțin instanțelor de judecată independente, care aplică legislația națională și europeană în vigoare.
Riscul derapajelor: Perspectiva societății civile
Solicitarea pentru o mai mare transparență a finanțării ONG-urilor este justificată teoretic prin nevoia de integritate în spațiul public. Totuși, organizațiile non-guvernamentale și platformele civice avertizează asupra modului de implementare.
Precedentele din regiune ridică semne de întrebare. În Ungaria, o lege similară care obliga ONG-urile finanțate din străinătate să se înregistreze ca atare a fost declarată ilegală de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fiind considerată o încălcare a liberei circulații a capitalurilor și o formă de stigmatizare. Societatea civilă din România argumentează că asociațiile sunt deja supuse unui regim fiscal strict de raportare către ANAF și Ministerul Finanțelor, iar dublarea acestor obligații prin noi legi are adesea scopul de a descuraja litigiile incomode pentru autorități.
Dezbaterea parlamentară va trebui să găsească un punct de echilibru tehnic: securizarea investițiilor strategice ale statului nu se poate face prin limitarea accesului la justiție, ci prin profesionalizarea aparatului administrativ care emite autorizațiile de mediu.
