Ministerul Apărării Naționale a redus cu un sfert fondurile alocate pentru deplasările externe în prima jumătate a anului 2026, o măsură care a generat o economie de aproximativ 8 milioane de lei la bugetul MApN. Anunțul a fost făcut vineri de ministrul interimar Radu Miruță, care a precizat că această ajustare administrativă nu a diminuat prezența României la evenimentele oficiale ale Alianței Nord-Atlantice, ci a vizat exclusiv eficientizarea tarifelor de cazare și transport.
Cifrele comunicate de conducerea ministerului indică o revizuire strictă a logisticii la nivelul întregului aparat instituțional. Raportând suma economisită la procentul anunțat, rezultă că proiecția inițială pentru cheltuielile de deplasare ale MApN în primul semestru depășea 30 de milioane de lei.
„Doar în prima parte a acestui an, cheltuielile totale ale MApN pentru deplasările externe au scăzut cu aproximativ 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Asta înseamnă aproape 8 milioane de lei economisiţi. 8 milioane de lei care nu s-au pierdut în cheltuieli inutile şi care pot merge acolo unde Armata are cu adevărat nevoie”, a declarat Radu Miruţă.
Măsura a fost implementată în urma unei perioade de șase luni în care departamentele de resort au fost obligate să analizeze justificarea și costurile fiecărei deplasări în afara granițelor.
Reprezentarea externă și auditul pentru cheltuieli publice
Procedura de reducere a costurilor s-a concentrat pe renegocierea și limitarea plafoanelor pentru achiziția biletelor de avion, a unităților de cazare și a serviciilor de închiriere auto. Ministrul a subliniat că aceste economii nu au presupus anularea misiunilor diplomatice sau militare strategice.
„Nu am tăiat misiuni, nu am redus reprezentarea României în NATO, sau în relaţia cu partenerii noştri. Am schimbat însă modul în care cheltuim”, a explicat ministrul interimar al Apărării.
În contextul în care România se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 6,2% și presiuni pentru reducerea generală a cheltuielilor statului, tăierile operate de MApN reprezintă o aplicare directă a recomandărilor de consolidare fiscală. Deși cele 8 milioane de lei reprezintă o sumă marginală raportată la bugetul apărării (de 2,5% din PIB), decizia reflectă o schimbare în managementul cheltuielilor publice de funcționare.
La finalul intervenției sale, Radu Miruță a poziționat decizia de la MApN drept un model de guvernanță valabil pentru tot aparatul central, criticând indirect risipa din sistemul public.
„Eu cred că o mai atentă utilizare a banilor începe exact de aici. Nu din discursuri despre economie, ci din respectul pentru fiecare leu pe care cetăţenii îl plătesc prin taxe. Da, se poate. Şi, da, aşa ar trebui să funcţioneze orice instituţie publică”, a concluzionat oficialul.
