Pe 13 octombrie 2026, debutează prima probă a concursului național destinat ocupării a aproximativ 8.000 de funcții de director și director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar, primul de acest gen organizat după perioada 2021-2022. Procedura este însă umbrită de controverse legate de numirea politică a inspectorilor școlari care gestionează evaluarea candidaților, dar și de declarațiile ministrului Educației, Mihai Dimian, care a afirmat public că nu poate garanta corectitudinea absolută a procesului de selecție.
Într-un interviu acordat recent, ministrul Mihai Dimian a recomandat candidaților să participe cu încredere, însă a subliniat că nu poate oferi garanții privind o evaluare lipsită de nereguli. Oficialul a indicat drept soluții pentru eventualele nedreptăți formularea de contestații sau acționarea în instanță la finalul concursului, admițând totodată posibilitatea ca anumiți profesori să resimtă presiuni sau timorare în timpul procesului.
Ministrul a relatat și experiențe personale din calitatea de membru în comisii de evaluare anterioare, menționând situații, descrise drept „excepții”, în care ceilalți evaluatori acordau note identice, diferite de a sa, sugerând posibile înțelegeri prealabile. Aceste declarații au stârnit îngrijorări privind capacitatea sistemului de a asigura un concurs bazat exclusiv pe meritocrație, în contextul în care candidații trebuie să parcurgă un proces complex, incluzând probe scrise eliminatorii, evaluarea planului managerial și un interviu.
Rolul inspectoratelor școlare, conduse prin detașări
Organizarea concursului revine inspectoratelor școlare județene (ISJ). O vulnerabilitate semnalată este statutul conducerii acestor instituții: începând cu 1 septembrie 2026, toți cei 42 de inspectori școlari generali și cei 109 adjuncți la nivel național ocupă funcțiile prin detașare, în baza deciziilor ministrului, ultimul concurs pentru aceste posturi având loc în anul 2017. La rândul lor, aceștia numesc personalul din subordine, generând un lanț de decizie administrativă fără validare prin concurs.
Mai mult, unsprezece inspectori generali au fost nou numiți la începutul lunii septembrie. În județe precum Caraș-Severin și Mehedinți, au avut loc schimbări la nivelul conducerii ISJ-urilor, ministrul invocând depășiri ale bugetului drept justificare. Întrebat despre proveniența propunerilor pentru aceste funcții, Mihai Dimian a precizat doar că acestea vin din mediul preuniversitar, fără a nominaliza surse exacte.
Regulile de evaluare și controversele metodologiei
Deși ministrul susține că prezența inspectorilor în comisiile de interviu are rolul de a asigura legalitatea, metodologia de concurs le conferă acestora atribuții decizionale majore. Președintele comisiei de interviu este un inspector sau metodist al ISJ. Aceeași comisie evaluează și planul managerial, o etapă cu un grad inerent de subiectivitate, unde candidații trebuie să obțină minimum nota 7. De asemenea, președintele comisiei are rolul de a media situațiile în care diferențele dintre notele evaluatorilor depășesc 3 puncte, iar în caz de absență a reprezentanților autorităților locale sau ai mediului de afaceri, ISJ-ul desemnează înlocuitori din propriul aparat.
Comisiile de contestații, deși organizate în alte județe, sunt formate majoritar tot din inspectori sau metodiști. În final, validarea rezultatelor și semnarea contractelor de management se realizează de către inspectorul școlar general.
O prevedere controversată a metodologiei vizează situația în care, după mediere, diferențele de notare se mențin peste 3 puncte: se calculează o medie, iar notele care deviază cu mai mult de 2 puncte sunt eliminate. Această regulă ridică semne de întrebare, existând riscul anulării notei unui evaluator independent în favoarea unui grup care ar vota concertat.
Numiri controversate înainte de concurs
Un alt aspect care alimentează suspiciunile este valul de numiri temporare la conducerea școlilor, efectuate de inspectorate înainte de concurs. În martie 2026, numărul funcțiilor ocupate prin detașare ajunsese la 5.841, dublu față de anul precedent. Aceste decizii, care pot fi revocate oricând de inspectorul șef, au generat tensiuni în mai multe unități de învățământ, unde avizul consiliilor profesorale a fost ignorat.
Exemple punctuale ilustrează această dinamică:
- Liceul Tehnologic Tomis din Constanța: O inspectoare din cadrul ISJ Constanța a fost numită director, deși consiliul profesoral o susținuse masiv pe fosta directoare, respingând avizul pentru noua numire. Inspectoratul a subliniat caracterul consultativ al avizului profesoral.
- Școala Gimnazială Săcălaz din Timiș: Directoarea în funcție a fost înlocuită printr-o decizie a ISJ, motivată generic prin „interesul unității de învățământ”, fosta conducere declarând că nu a primit explicații concrete.
- Liceul Tehnologic nr. 1 Corod din Galați: O directoare cu două mandate câștigate prin concurs a fost înlocuită, în ciuda susținerii repetate a consiliului profesoral, care a refuzat avizul pentru noua conducere.
- Colegiul Național „B. P. Hasdeu” din Buzău: Directoarea adjunctă, cu evaluări maxime în ultimii ani, nu a fost reînnoită în funcție, motivul invocat de ISJ fiind lipsa depunerii unui acord de detașare, procedură despre care fosta directoare afirmă că nu a fost informată. În locul său a fost numită o profesoară cu activitate politică asumată.
Aceste numiri oferă un avantaj strategic viitorilor candidați aflați deja în funcție, întrucât planul managerial solicitat la concurs trebuie aliniat cu planul de dezvoltare instituțională al școlii, document gestionat de conducerea actuală.
Primele două probe ale concursului constau în teste standardizate, corectate informatic. Primul test, conținând 20 de itemi cu un singur răspuns corect, vizează evaluarea „capacităților și aptitudinilor personale”. Lipsa publicării unor modele de teste, neclaritățile privind modul de evaluare obiectivă a aptitudinilor printr-un format cu răspuns unic și suprapunerea tematică cu interviul generează incertitudini suplimentare în rândul candidaților.
