Anul școlar 2026-2027 a debutat luni în județul Iași sub semnul provocărilor de infrastructură și de personal. Nu mai puțin de 26 de unități de învățământ se află în diverse stadii de reabilitare, ceea ce a impus relocarea unui număr semnificativ de elevi. Mai mult, sistemul educațional ieșean se confruntă cu o lipsă acută de cadre didactice calificate pentru disciplinele tehnice, fizică și chimie, situație agravată de problema mobilității și de neatractivitatea financiară a sistemului pentru absolvenții de profil. Oficialii din educație susțin însă că s-au găsit soluții de compromis, precum predarea în schimburi și transportul cu microbuze școlare, asigurând desfășurarea cursurilor.
În județul Iași, festivitățile de deschidere au avut loc în contextul în care 26 de școli încă funcționează ca șantiere. Rodica Leonteș, șefa Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Iași, a confirmat amploarea fenomenului, explicând că relocările au fost inevitabile, dar gestionate.
„În județul Iași, mai avem încă 26 de unități școlare în reabilitare, copiii relocați, o parte dintre elevi sunt relocați în alte spații. Avem situații în care au rămas chiar în unitatea respectivă… deci nu este nevoie de microbuz, dar și situații în care este nevoie de deplasarea elevilor cu un microbuz școlar. Sunt asigurate mijloace de transport, nu avem probleme pentru transportul elevilor”, a declarat Rodica Leonteș în cadrul emisiunii „Dezbaterea zilei” de la Radio Iași.
În municipiul Iași, au fost deschise oficial un corp nou de clădire la Liceul „Miron Costin”, cu nouă săli de clasă, și Colegiul „Garabet Ibrăileanu”, recent reabilitat. În contrast, la Colegiul „Mihai Eminescu”, cursurile au început sub imperiul reorganizării. „Este vorba de Colegiul Mihai Eminescu, unde vor începe cu școala altfel, pentru că mai sunt încă de finalizat lucrările”, a precizat șefa ISJ.
O vulnerabilitate persistentă rămâne infrastructura sanitară precară din mediul rural. ISJ Iași raportează că patru unități administrativ-teritoriale au încă școli cu grupuri sanitare în exterior. „Avem patru UAT-uri, într-adevăr, cu aceste grupuri sanitare în exterior… Este vorba de comuna Andrieșeni, este vorba de comuna Tansa, comuna Popricani și comuna Țibana”, a detaliat Rodica Leonteș, confirmând că niciuna dintre aceste locații nu deține autorizație sanitară de funcționare.
De altfel, situația autorizărilor la nivelul județului Iași rămâne problematică. Potrivit datelor prezentate de conducerea ISJ, 12,6% din totalul unităților școlare nu au autorizație sanitară de funcționare (87,4% deținând acest document). Situația este și mai complexă în privința autorizațiilor de securitate la incendiu: doar 37,2% din școli sunt autorizate, 12% sunt neautorizate, iar 50,8% nu fac obiectul autorizării.
Presiunea demografică în zona metropolitană a Iașului
O provocare distinctă pentru sistemul educațional ieșean o reprezintă migrația populației tinere către comunele din zona metropolitană, precum Miroslava și Valea Lupului. Această tendință a generat o creștere spectaculoasă a numărului de clase în învățământul primar din aceste localități, punând presiune pe infrastructura existentă.
„Pentru anul școlar 2026-2027, într-adevăr, numărul claselor de învățământ primar în zona metropolitană a crescut foarte mult. S-au mutat foarte mulți tineri și își doresc să urmeze copiii școala primară în localitatea de domiciliu”, a explicat Rodica Leonteș. Această cerere ridicată a forțat adoptarea unor măsuri excepționale, inclusiv organizarea învățământului preșcolar în program de după-amiază în anumite grădinițe din municipiul Iași, o premieră generată de lipsa de spații, deși „nu este foarte confortabil”, după cum a admis șefa ISJ.
-
Citește și: Început de an școlar decalat pentru elevii de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iași: Prima săptămână, dedicată programului „Școala Altfel”
Cea mai gravă problemă de fond rămâne resursa umană. Deși concursurile de titularizare au fost organizate, județul Iași, la fel ca și Botoșaniul, se confruntă cu un deficit critic de profesori calificați, cu precădere la disciplinele tehnice, fizică, chimie și educație muzicală.
Conform datelor ISJ Iași, în urma concursului de titularizare au rămas neocupate posturi, în special fracțiuni de normă în mediul rural. „Nu am repartizat decât calificați. Sperăm ca și aceste fracțiuni de normă care au rămas să fie ocupate tot de către personal didactic calificat”, a afirmat Rodica Leonteș, adăugând că la materiile tehnice „avem o mare problemă, foarte mare problemă, la îndrumarea elevilor… către profilul tehnic”.
Situația a impus completarea normelor didactice cu ore din afara specializării. „Avem în primul rând, într-o primă etapă, pentru profesorii titulari, au posibilitatea să-și completeze norma în unitate… Mă refer aici la cei din mediul rural. Profesor titular în mediul rural are posibilitatea să-și completeze din aria curriculară, nu conform specializării”, a explicat șefa ISJ Iași. De exemplu, un profesor de matematică din mediul rural a fost nevoit să predea și fizică sau chimie.
Reprezentanții inspectoratelor subliniază că dezinteresul pentru cariera didactică în domeniile tehnice este direct proporțional cu ofertele salariale superioare din sectorul privat. Până la finalizarea etapelor de ocupare a posturilor, rămâne incert modul în care vor fi acoperite toate orele vacante, o analiză finală urmând să fie realizată în luna octombrie.
Botoșani: 20 de școli relocate, deficit la materiile tehnice și provocările navetei
Situația din județul vecin, Botoșani, nu este mult diferită. Peste 680 de clădiri școlare sunt în administrarea autorităților locale, iar multe dintre acestea au nevoie de intervenții urgente. Inspectorul școlar general al ISJ Botoșani, Bogdan Suruciuc, a raportat relocarea elevilor din cel puțin 20 de unități de învățământ, din cauza lucrărilor de reabilitare finanțate în mare parte prin PNRR. „Ne-am confruntat și noi cu provocări pentru relocarea elevilor și desfășurarea unui program normal, să zic așa, și să nu fim amenințați de posibilitatea intrării în online. Aceasta a fost marea provocare, să găsim soluții”, a explicat Bogdan Suruciuc în cadrul aceleiași emisiuni de la Radio Iași. Din cauza lipsei de spațiu, trei școli au fost nevoite să recurgă la predarea online, iar în alte 16 instituții activitatea didactică se desfășoară parțial online, potrivit informațiilor furnizate de șeful ISJ Botoșani.
În ceea ce privește infrastructura sanitară precară, Bogdan Suruciuc a recunoscut că și în Botoșani există unități cu grupuri sanitare în exterior, însă numărul acestora s-a redus considerabil, de la „câteva zeci” în anii anteriori, la mai puțin de zece în prezent. „S-au făcut pași foarte mari. (…) La nivelul județului Botoșani mai avem foarte puține locații, le putem număra pe degetele de la o mână, cred eu, care se regăsesc în această situație”, a adăugat inspectorul școlar general.
Deficitul de personal este acut și în județul Botoșani, afectând în mod disproporționat mediul rural și școlile tehnologice. Dificultățile de a atrage profesori calificați se lovesc adesea de lipsa de atractivitate a posturilor, de salariile neatractive, comparativ cu mediul privat, dar și de problemele legate de navetă. Bogdan Suruciuc a evidențiat problema nedecontării navetei de către anumite unități administrativ-teritoriale, din cauza fondurilor insuficiente, o situație care descurajează suplimentar cadrele didactice să opteze pentru școlile din afara municipiului. „Sunt situații în care este întârziată această plată a navetei și probabil din cauza situației economice actuale, dar în mare parte nu avem refuzuri de decont”, a detaliat Suruciuc. Mai mult, lipsa de candidați pentru anumite discipline tehnice și vocaționale (cum ar fi educația fizică) generează „situații de compromis”, în care orele sunt preluate de personal necalificat sau suplinite prin cumul de funcții. „Cea mai mare lipsă o reprezintă disciplinele tehnice, clar”, a precizat Bogdan Suruciuc.
Noutăți educaționale: Noi planuri-cadru și simulări regionale
Anul școlar 2026-2027 aduce și modificări structurale, în special pentru elevii de clasa a IX-a, care vor beneficia de noi planuri-cadru și manuale adaptate. De asemenea, o decizie importantă luată la nivel regional vizează pregătirea pentru examenele naționale.
Inspectoratele școlare din regiunea Moldovei, inclusiv Iași și Botoșani, au decis organizarea unei simulări regionale a Evaluării Naționale în luna decembrie. Această măsură, testată și în anul precedent, are scopul de a oferi un diagnostic timpuriu al nivelului de pregătire al elevilor, permițând intervenții remediale până la examenele din vară. „Vom organiza în decembrie, într-adevăr, o simulare… pentru a vedea exact unde ne situăm și a avea timp de reglaj”, a confirmat Rodica Leonteș, o inițiativă susținută și de omologul său de la Botoșani, Bogdan Suruciuc, care a subliniat că rezultatele simulării din decembrie de anul trecut s-au corelat semnificativ cu cele finale.
