Sindicatele din învățământ resping actualul proiect al legii salarizării, acuzând Guvernul interimar că a eliminat solicitările privind poziționarea cadrelor didactice în partea superioară a grilei, contrar promisiunilor făcute la finalul grevei generale din 2023. Această blocare a negocierilor pune în pericol adoptarea legii până la termenul limită de 31 august, condiție necesară pentru accesarea a 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Principala nemulțumire a angajaților din sistemul educațional o reprezintă nerespectarea angajamentelor referitoare la salarizare, luate de Executiv în urmă cu trei ani. Reprezentanții profesorilor susțin că oferta actuală contrazice principiul convenit atunci, conform căruia un dascăl nu ar trebui să fie încadrat la niveluri salariale apropiate de cele ale muncitorilor necalificați.
În iunie 2023, o grevă generală masivă în educație a amenințat finalizarea anului școlar. Conflictul a fost dezamorsat după ce Guvernul și reprezentanții sindicatelor au ajuns la un compromis. Dascălii au primit majorări salariale – 1.000 de lei pentru personalul didactic și 400 de lei pentru cel nedidactic – prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență (OUG).
Dincolo de aceste majorări imediate, factorul decisiv pentru încetarea protestelor a fost promisiunea integrării unor noi coeficienți în viitoarea lege a salarizării, programată să se aplice începând cu anul 2026. Sindicatele solicitaseră ferm garanții legislative că salariul unui profesor debutant va echivala cu salariul mediu brut pe economie, principiu care urma să se aplice progresiv, în funcție de studii, grad și vechime.
Memorandumul și garanțiile nerespectate
Deși prevederea privind salariul debutantului a fost inclusă inițial doar în nota de fundamentare a OUG-ului din 2023, Executivul de la acea vreme a adoptat un Memorandum în ședința de Guvern din 8 iunie 2023, publicat ulterior în Monitorul Oficial. Acest document, deși considerat de unii lideri sindicali drept un simplu act intern fără impact juridic major, a servit drept garanție guvernamentală pentru prioritizarea educației în noua grilă.
Conform sindicatelor, angajamentele au fost asumate public și de liderii coaliției de la acea vreme, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, precum și de președintele Klaus Iohannis.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret”, a subliniat că actuala situație adâncește criza de încredere a angajaților față de decidenții politici, amintind de nemulțumirile generate pe parcursul grevei din 2023 de întârzierea deciziilor guvernamentale.
Organizațiile sindicale atrag atenția că refuzul actualului Guvern de a implementa grila negociată face improbabilă adoptarea legii salarizării până la sfârșitul lunii august. Nerespectarea acestui termen asumat prin PNRR ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro, fonduri europene destinate României.
