Scriitoarea și academiciana Katherine Rundell, cercetătoare la Universitatea Oxford, atrage atenția asupra efectelor nocive pe care inteligența artificială (IA) le are asupra educației și dezvoltării tinerilor. Într-o analiză publicată recent, aceasta avertizează că tehnologia generativă riscă să distrugă capacitatea de gândire independentă a elevilor, transformând procesul de învățare într-o simplă externalizare a efortului intelectual.
Potrivit autoarei, integrarea modelelor de limbaj (LLM) precum ChatGPT în educație nu reprezintă o eficientizare, ci o „capitulare cognitivă”. Rundell citează un studiu al Massachusetts Institute of Technology (MIT) care arată că subiecții care au folosit IA pentru rezolvarea sarcinilor au înregistrat cea mai scăzută activitate cerebrală, având performanțe slabe la nivel neuronal și comportamental. De asemenea, o altă cercetare menționată în analiză relevă că persoanele care se bazează pe inteligența artificială renunță mult mai repede în fața dificultăților atunci când pierd accesul la tehnologie.
La nivel universitar, cadrele didactice raportează deja schimbări majore. Conform academicianei, actualele sisteme permit studenților să genereze eseuri academice complexe fără a parcurge textele de bază, anulând astfel scopul principal al redactării: dezvoltarea rapidității, rezistenței și supleței în gândire. „Dacă munca pe care o produce un copil nu mai este un indicator al înțelegerii sale, l-am pus într-o situație care îl face vulnerabil (…) riscăm să devenim hoții neștiutori ai clarității intelectuale a copiilor noștri”, afirmă Rundell.
Riscul unui sistem de educație polarizat
Analiza trage un semnal de alarmă și cu privire la inegalitățile pe care tehnologia le-ar putea adânci în sistemul de învățământ. Rundell prognozează că școlile cu resurse financiare ridicate vor urma exemplul unor țări precum Suedia sau Norvegia, care limitează sau interzic IA în clasele elementare în favoarea învățării tradiționale. În contrast, școlile din medii defavorizate ar putea fi lăsate să se bazeze tot mai mult pe predarea ieftină asistată de algoritmi.
Dincolo de aspectele educaționale, textul amintește și de pericolele extreme ale interacțiunii necontrolate cu tehnologia umanizată, dând exemplul tragic al lui Sewell Setzer III, un adolescent de 14 ani care s-a sinucis în urma interacțiunilor constante cu un chatbot. De asemenea, sunt punctate riscurile sistemice ale IA, de la facilitarea dezinformării și a supravegherii în masă, până la impactul ecologic uriaș, estimându-se că cererea de energie a centrelor de date IA o va depăși pe cea a Japoniei până la finalul deceniului.
Științele umaniste, soluția pe piața muncii
În ciuda ideii răspândite că tinerii trebuie să învețe să folosească IA pentru a fi competitivi pe piața muncii, Rundell oferă exemplul unui președinte de companie tehnologică de top care a declarat că preferă să își îndrume copiii către științele umaniste. Această tendință este confirmată și de date din mediul financiar american, care arată că marile companii caută absolvenți de științe umaniste, considerând că tinerii cu pregătire exclusiv tehnică (STEM) tind să intre pe piața muncii cu idei superficiale.
În concluzie, Katherine Rundell susține că soluția în fața acestui avans tehnologic este întoarcerea la cunoașterea solidă și la lectură. Cititul, argumentează ea, nu trebuie promovat doar ca o formă de plăcere, ci ca un instrument esențial pentru obținerea libertății intelectuale și a capacității de analiză critică.
